Conform datelor publicate de ZF.ro, aproximativ 72 % dintre cei înscriși în Pilonul II de pensie privată obligatorie – echivalentul a șapte din zece contribuabili – au optat pentru plata integrală a activului acumulat. Până în prezent, sistemul a efectuat plăţi în valoare totală de aproximativ 3,9 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde au fost plăţi unice, iar restul au fost efectuate în regim eșalonat.

În total, 238 628 de persoane au solicitat transformarea unităţilor de fond în bani şi virarea acestora prin plata integrală, iar 173 060 de beneficiari au ales opţiunea de plată eșalonată. Aceste sume au fost acordate pensionarilor, persoanelor cu handicap şi celor decedaţi, care în anul 2008 aveau 35 de ani.

Proiectul de lege privind modul de plată al Pilonului II nu ar avea temei

Specialiştii estimează că numărul beneficiarilor va creşte în următorii ani, însă în prezent valoarea contribuţiilor este inferioară valorii plăţilor. În fiecare an se încasează aproximativ 2 miliarde de lei, în timp ce se plătesc între 20 şi 22 miliarde, un decalaj ce, potrivit experţilor, se va reduce şi se va ajunge la un echilibru financiar.

Radu Crăciun, preşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a afirmat că proiectul de lege pregătit de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), ce prevede două tipuri de plăţi şi elimină moştenirea, nu este justificat din perspectiva capacităţii fondului de a onora plăţile.

„Fondurile sunt foarte lichide”

În conferinţa de presă organizată luni, Crăciun a asigurat că există suficiente lichidităţi pentru a face faţă chiar şi vârfurilor de plată: „Fondurile sunt foarte lichide şi pot face faţă vârfurilor de plăţi”.

Conform proiectului de lege al ASF, ar interveni modificări semnificative ale modalităţilor de plată. Beneficiarii ar avea trei opţiuni:

• plata integrală, dacă suma acumulată nu depăşeşte 15 372 de lei;
• plata eșalonată pe o perioadă de 12 luni, pentru sume sub acest plafon;
• pentru sume care depăşesc plafonul, retragerea a 25 % din total, urmată de plată eșalonată pe minimum 10 ani, sau opţiunea unei pensii viagere.

„Sumele acumulate vor continua să fie investite şi să producă randamente investiţionale, atât în cazul fondurilor de retrageri programate, cât şi în cazul celor de anuităţi viagere”, a subliniat Crăciun.

În prezent, normele ASF permit retragerea programată pe maximum 5 ani, reglementare care nu permite continuarea investirii sumelor după deschiderea plăţilor eșalonate, conform APAPR.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]