Parchetul General a solicitat marți Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, acuzată de mai multe infracțiuni, printre care lipsire de libertate, propagandă legionară și promovare a unor doctrine fasciste, rasiste sau xenofobe. Cererea survine în contextul unor investigații penale ce vizează activitatea europarlamentarului, aflat în centrul unor controverse majore.

Detalii despre acuzații și anchetă

Potrivit unui comunicat transmis către G4Media, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus continuarea urmăririi penale față de Diana Șoșoacă, membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea unor infracțiuni grave. Totodată, procurorul general a formulat solicitarea oficială către Parlamentul European pentru ridicarea imunității parlamentare a acesteia.

Șoșoacă este acuzată în mod explicit de propagandă legionară, cultul criminalilor de război și alte infracțiuni ce implică violență. În plus, ea a susținut candidatul Tudor Ionescu, liderul organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă, plasându-l pe un loc eligibil pe listele parlamentare pentru alegerile din 2024. Tudor Ionescu este considerat unul dintre cei mai radicali extremiști din România.

Contextul comportamentului public al Dianei Șoșoacă

Europarlamentarul Diana Șoșoacă este cunoscută pentru multiple episoade de violență verbală și fizică, manifestări antisemitice și promovarea cultului lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare în perioada interbelică, precum și a mareșalului Ion Antonescu, criminal de război. În 2024, Șoșoacă a fost exclusă cu forța din plenul Parlamentului European după ce a adus cu ea o icoană, o botniță și un sac de gunoi, manifestându-se zgomotos în timpul ședinței.

În februarie 2024, într-un live pe Facebook, ea a declarat că Nicolae Ceaușescu, Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Antonescu sunt „eroi naționali”. Declarația a fost făcută după ce Parchetul General a anunțat deschiderea unei anchete ca urmare a incidentului în care Șoșoacă a pătruns cu forța la Curtea Constituțională, unde a avut un conflict cu angajații și un judecător.

• „Arestați-mă mă, fac ceva pe voi. Și apropos mai faceți-mi azi un dosar. Nicolae Ceaușescu, erou național. Corneliu Zelea Codreanu, erou național. Mareșalul Antonescu, erou național”, a afirmat ea.

Legături cu extremismul și manifestări publice

În campania electorală prezidențială din 2024, susținătorii candidatului pro-rus Călin Georgescu, care a ajuns în turul al doilea, au distribuit pe rețelele sociale liste cu jurnaliști „sorosiști”, însoțite de mesaje instigatoare la ură și violență. Șoșoacă a reacționat cu mesajul „Siberia vă mănâncă!”.

La finalul anului 2024, Diana Șoșoacă și Mihai Lasca, din partea Partidului Patrioții Poporului Român, au făcut apologia lui Corneliu Zelea Codreanu la troița ridicată în memoria acestuia în satul Tâncăbești, comuna Snagov, județul Ilfov. Evenimentul a coincis cu împlinirea a 86 de ani de la moartea liderului legionar.

Context istoric despre Mișcarea Legionară

Corneliu Zelea Codreanu a fost un politician de extremă dreaptă, antisemit și fascist, fondator al Mișcării Legionare („Legiunea Arhanghelul Mihail” sau „Garda de Fier”). Mișcarea a fost caracterizată printr-un cult al liderului mesianic, denumit „Căpitanul”, și o politică centrată pe religie și Biserică. În perioada interbelică, legionarii au folosit asasinatul ca armă politică, fiind responsabili pentru uciderea a doi premieri în funcție – I.G. Duca (30 decembrie 1933, gara Sinaia) și Armand Călinescu (21 septembrie 1939, București) – precum și a istoricului Nicolae Iorga (27 noiembrie 1940, lângă Strejnicu, Prahova), ucis cu brutalitate.

Apologia și declarațiile controversate ale Dianei Șoșoacă

La ora 3 dimineața, în cadrul ceremoniei de la troița lui Codreanu, Șoșoacă a susținut apologia acestuia, afirmând că în urmă cu 86 de ani au fost uciși „cei mai mari patrioți”:

• „Acum 86 de ani s-a petrecut cea mai abominabilă crimă împotriva celor mai mari patrioți (…) E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”.

De asemenea, după ce Curtea Constituțională i-a interzis candidatura la președinția României, Șoșoacă a făcut declarații cu pronunțate accente antisemite și pro-Codreanu.

Legislația și reacțiile instituționale

În România, apologia criminalilor de război, a fascismului, antisemitismului și xenofobiei este pedepsită prin OUG 31/2002. Cu toate acestea, fenomenul extremist a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, iar lipsa reacției ferme din partea procurorilor a fost invocată ca unul dintre factorii ce au permis amplificarea derapajelor de acest tip.