Procurorii au întocmit un rechizitoriu amplu în dosarul privind trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, în care sunt detaliate numeroase declarații ale martorilor, interceptări și alte probe ce susțin că acesta ar fi fost „strategul întregului mecanism” destinat să-l conducă la alegerea ca președinte al României. Planul său ar fi inclus folosirea violenței prin intermediul unor persoane cu pregătire de luptă și utilizarea unor mijloace violente deosebite, precum arme de foc, articole pirotehnice și explozive.

Detalii din rechizitoriu

Conform documentelor consultate de aktual24.ro, perchezițiile informatice au relevat că Georgescu ar fi orchestrat un plan complex menit să deturneze protestele pașnice din București, transformându-le în manifestații violente cu scopul schimbării ordinii constituționale sau blocării instituțiilor fundamentale ale statului. Acțiunile urmau să fie puse în aplicare de Potra Horațiu și grupul său, care s-au supus cu strictețe indicațiilor lui Georgescu, acesta fiind perceput drept liderul incontestabil al operațiunii.

Discuțiile dintre membrii grupului arătau că aceștia nu trebuiau să acționeze fără aprobarea expresă a lui Georgescu, iar acesta însuși a confirmat public existența unui plan secret, recomandând susținătorilor săi să nu ia inițiative independente pentru a asigura succesul demersului.

Procurorii menționează că tonul reverențios și beneficiile financiare semnificative primite de Georgescu indică poziția sa centrală în procesul de preluare a puterii, iar unele conversații interceptate sugerează posibilitatea unor violențe extreme, inclusiv împușcarea publică a membrilor Curții Constituționale, în scopul unei lovituri de stat.

Declarații publice și discursul lui Georgescu

În cadrul emisiunii „Culisele statului paralel” difuzată pe 12 decembrie 2024 la Realitatea Plus, Georgescu a susținut că pacea internă este esențială pentru pacea externă și a criticat ceea ce el a numit „eliminarea poporului român” din competiția electorală, afirmând că „Poporul român este inamicul public numărul unu”. Totodată, a subliniat că mesajul său a fost unul pașnic, refuzând să promoveze ideea războiului și pledând pentru demnitate și umanitate.

În aceeași emisiune, Georgescu a relatat un episod cu o reporteriță BBC, care i-ar fi spus că războiul trebuie continuat, iar el a replicat că „noi” nu vor continua războiul, ci „ei”. A criticat, de asemenea, utilizarea României drept „câmp experimental” și a afirmat că mișcarea sa nu a fost o campanie electorală, ci o chemare spirituală.

Arsenalul descoperit și sursele financiare

În perchezițiile efectuate la domiciliul lui Potra Horațiu, au fost ridicate numeroase arme și muniții, inclusiv lansatoare cu o singură lovitură, arme automate cu țeavă ghintuită, peste 40 de grenade de diferite calibre, încărcătoare, muniție în cantitate de 2.873 de cartușe, materiale pirotehnice de categoria F4, fitil detonant și alte obiecte periculoase. Aceste bunuri ilustrează sursele financiare și logistica puse la dispoziție pentru susținerea planului lui Georgescu.

Planul infracțional și implicarea lui Georgescu

Procurorii au reținut că, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, în urma deciziei Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, Georgescu s-a întâlnit în condiții clandestine cu Potra Horațiu la un centru de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, pentru a discuta organizarea unor acțiuni violente în București pe 8 decembrie 2024. Acestea urmau să deturneze protestele pașnice în violențe cu caracter subversiv, având ca scop schimbarea ordinii constituționale sau blocarea exercitării puterii de stat.

Potra Horațiu a organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, inclusiv mai mulți inculpați, care s-au reunit în seara zilei de 7 decembrie la Mediaș și au plecat spre București cu 7 autoturisme, având asupra lor obiecte periculoase precum cuțite, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, topoare, pistoale și materiale pirotehnice periculoase de categoria F4.

Grupul a fost interceptat de poliție în noaptea de 7/8 decembrie, fiind oprite și controlate autoturismele pe raza județelor Ilfov și Dâmbovița, unde au fost descoperite obiectele periculoase. Membrii grupului au acționat conștient în scopul planificat, aderând la o formațiune paramilitară condusă de Potra.

Rolul lui Georgescu în coordonarea acțiunilor

Procurorii arată că Georgescu a avut un rol esențial nu doar în organizarea întâlnirii clandestine și în discutarea planului, ci și în menținerea confidențialității și în coordonarea indirectă a acțiunilor. El a contactat liderul organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă pentru a transmite un îndemn acțional susținătorilor, a difuzat informații false și alarmiste pentru a amplifica tensiunile sociale și a îndemnat la continuarea votului în ciuda anulării alegerilor.

Convorbirile purtate în grupul RALF arată că Potra a așteptat în mod expres pozițiile publice ale lui Georgescu înainte de a declanșa acțiunile, confirmând influența strategică a acestuia în cadrul operațiunii.

Astfel, comportamentul lui Georgescu întrunește elementele complicității morale concomitente, caracterizată prin întărirea intenției autorului principal de a comite fapta, contribuind indirect, dar decisiv, la săvârșirea actelor infracționale.

Comunicatul oficial al Parchetului General

În urma investigațiilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați, printre care se numără și Călin Georgescu. Aceștia sunt acuzați de infracțiuni grave, precum complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operarea ilegală cu materiale pirotehnice și instigare publică.

Procurorii au detaliat că, în urma deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale, în dimineața zilei următoare, Georgescu și Potra s-au întâlnit în secret pentru a planifica acțiuni violente menite să deturneze protestele pașnice din București în scopul schimbării ordinii constituționale sau blocării exercitării puterii de stat.

Potra a constituit un grup paramilitar care a plecat spre București cu obiecte periculoase, fiind interceptat de poliție în noaptea de 7-8 decembrie. Toți membrii grupului au acționat conștient și organizat, iar acțiunile lor au pus în pericol securitatea națională și ordinea constituțională.

Aspecte juridice și context

Parchetul subliniază că „ordinea constituțională” este un concept larg, care include respectarea statului de drept și a principiilor ce guvernează funcționarea instituțiilor statului, conform jurisprudenței Curții Constituționale. Orice tentativă de schimbare a acestei ordini prin mijloace violente sau ilegale reprezintă o gravă încălcare a legii și o amenințare la adresa securității naționale.

Într-un stat democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe căi legale și pașnice, iar folosirea violenței sau a presiunii sistemice este inadmisibilă și destabilizatoare. Acțiunile paramilitare, subversive și manipularea informațională, așa cum au fost reținute în dosar, constituie forme moderne ale pericolului la adresa securității constituționale.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București, instanța competentă să soluționeze cauza în fond.