O analiză Bloomberg arată că, începând din 2019, China a alocat 468 de miliarde de dolari pentru explorarea și producția internă de petrol și gaze. Această sumă, mai mare cu aproape un sfert față de investițiile din precedenții șase ani, transformă compania de stat PetroChina în cel mai mare investitor în dezvoltare la nivel mondial, surclasând giganți precum Saudi Aramco, conform sursei citate.

Pentru autoritățile de la Beijing, producția domestică reprezintă un element fundamental în strategia de securitate energetică. Obiectivul este tratat ca o prioritate strategică, în special într-un context marcat de tensiuni geopolitice în creștere și de relații comerciale tot mai impredictibile cu Statele Unite.

Ambiția Chinei de a-și diminua dependența de importuri nu este una recentă, țara fiind de mult timp cel mai mare consumator și importator de energie din lume. Cu toate acestea, ritmul și amploarea investițiilor s-au accelerat semnificativ în ultimii ani, o tendință care a coincis cu mandatul lui Donald Trump, ale cărui politici comerciale au amplificat îngrijorările Beijingului. Un exemplu recent al acestor vulnerabilități este includerea pe lista de sancțiuni a Washingtonului a doi producători majori de petrol din Rusia, decizie care a forțat mai multe rafinării chineze să anuleze livrări deja planificate.

Ca urmare a acestor eforturi, producția de petrol și gaze a Chinei a început deja să se redreseze, iar analiștii nu anticipează o încetinire a investițiilor. De la apelul președintelui Xi Jinping pentru relansarea producției interne, lansat în timpul primei administrații Trump, extracția de petrol a crescut cu 13%, iar cea de gaze naturale cu peste 50%. Ambele sunt pe cale să atingă niveluri record în acest an, echivalentul adăugării pe piața globală a producției totale a Indoneziei (în cazul petrolului) și a Algeriei (pentru gaze).

În prezent, China se clasează pe locul șapte în lume ca producător de țiței și pe locul patru la gaze naturale, depășind astfel mai mulți membri ai OPEC. Această expansiune devine o problemă tăcută pentru marile companii energetice internaționale, de la ExxonMobil la BP. În ultimul deceniu, China a fost principalul motor al creșterii cererii globale de combustibili fosili, fiind responsabilă pentru peste 60% din creșterea cererii mondiale de petrol.

Acum, acest tablou începe să se modifice. Cererea internă înregistrează o temperare, pe fondul încetinirii economice și al extinderii rapide a parcului de vehicule electrice. Potrivit estimărilor Sanford C. Bernstein, producția de gaze a Chinei ar putea depăși creșterea cererii până la sfârșitul deceniului, iar importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) ar putea fi afectate de majorarea livrărilor prin conducte din Rusia.

Industria energetică chineză este dominată de trei companii – PetroChina, Cnooc și Sinopec – care rivalizează în prezent ca volum de producție, rafinare și comerț cu marile corporații occidentale. Producția PetroChina a crescut cu aproape 25% în ultimul deceniu, atingând 1,8 miliarde de barili echivalent petrol anual. În urma apelului lansat de Xi în 2019, companiile chineze au adoptat planuri ambițioase de dezvoltare până în 2025. PetroChina și-a majorat cheltuielile de capital cu 16%, la 42 de miliarde de dolari, în timp ce Cnooc și Sinopec le-au crescut cu peste 20%. Prin comparație, în același an, Exxon, Chevron, Shell și BP au majorat investițiile cumulat cu puțin peste 5%.

Strategia Chinei nu se limitează la reactivarea zăcămintelor mature, ci include investiții masive în gaze de șist și în tehnologii care transformă cărbunele în combustibili și substanțe chimice. Deși aceste procese sunt mai poluante, ele sunt menite să reducă dependența de importuri. Cel mai spectaculos progres s-a înregistrat însă în sectorul offshore. Producția internă a Cnooc, provenită integral din zăcăminte marine, a crescut cu 60% între 2018 și 2024. Emblema acestui succes este Golful Bohai, care a depășit regiunile terestre și a devenit cel mai mare bazin petrolier al țării, cu peste 60 de zăcăminte și 200 de platforme active. Cnooc a contribuit la peste două treimi din creșterea producției naționale din ultimii cinci ani și estimează continuarea expansiunii cel puțin până în 2027.

Deși Beijingul nu a publicat încă obiective concrete privind extracția pentru următorii ani, analiștii se așteaptă ca al 15-lea Plan Cincinal, care va fi adoptat anul viitor, să acorde în continuare prioritate extinderii producției de petrol și gaze. Într-un climat global dominat de insecuritate energetică și tensiuni geopolitice, China pare hotărâtă să își consolideze poziția, mizând pe o dependență redusă de importuri și un control sporit asupra propriei energii.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]