O glumă despre posibilitatea de a trăi 150 de ani, surprinsă de un microfon al televiziunii de stat chineze în timpul unei discuții între Xi Jinping și Vladimir Putin, a fost luată în serios în laboratorul Lonvi Biosciences din Shenzhen.

Lyu Qinghua, directorul tehnologic al companiei care produce suplimente anti-îmbătrânire din sâmburi de struguri, consideră că obiectivul este realizabil. „Să trăim până la 150 de ani este realist”, a declarat acesta pentru The New York Times. „În câțiva ani, aceasta va fi realitatea”.

Deși nu crede că medicina va putea „învinge moartea”, așa cum sugera Putin referindu-se la transplanturile de organe, Lyu este convins de progresul rapid al științei longevității. „Peste 5 sau 10 ani, nimeni nu va mai face cancer”, afirmă el.

Preocuparea pentru imortalitate are rădăcini adânci în China. Primul împărat, Qin Shi Huang, cunoscut pentru unificarea țării și armata de teracotă, a inițiat o căutare la nivel național pentru elixiruri ale vieții. A decedat la 49 de ani, probabil din cauza unei otrăviri cu mercur dintr-un tratament menit să combată îmbătrânirea.

Spre deosebire de alchimiștii din vechime, biotehnologii chinezi contemporani beneficiază de tehnologii avansate precum microscoape și secvențiere genetică, dar și de investiții de miliarde de yuani din partea statului. Longevitatea a devenit o prioritate națională, un nou domeniu de competiție cu Occidentul, similar cu inteligența artificială și explorarea spațială.

Evoluția Chinei în acest domeniu este confirmată de experți internaționali. „China a evoluat incredibil de repede. În urmă cu câțiva ani nu exista nimic aici, acum se apropie de nivelul laboratoarelor din Vest”, spune Vadim Gladyshev, profesor la Harvard Medical School, considerat un pionier al cercetării longevității.

Datele oficiale, publicate de People’s Daily, arată că speranța de viață în China a atins 79 de ani, depășind media globală cu cinci ani, dar rămânând sub cea a Japoniei, care se apropie de 85 de ani.

Ținta de 150 de ani, menționată de Xi și Putin, pare deocamdată ficțiune, dar este alimentată de diverse speculații. În 2019, un material video care a circulat online susținea că spitalul militar de elită 301 din Beijing derula „Proiectul 981 pentru sănătatea liderilor”, cu scopul de a extinde viața demnitarilor Partidului Comunist până la 150 de ani.

Deși cenzura a eliminat rapid înregistrarea, legenda a persistat. Clipul respectiv sublinia că „durata medie de viață a liderilor chinezi este deja mai mare decât a celor din țările dezvoltate”, amintind de longevitatea lui Mao Zedong (82 de ani) și Deng Xiaoping (92 de ani).

Interesul pentru o viață îndelungată a crescut exponențial odată cu prosperitatea economică a Chinei. Cetățenii chinezi nu mai doresc doar să trăiască bine, ci și pentru o perioadă cât mai lungă.

Companii precum Time Pie din Shanghai reflectă această tendință, organizând conferințe internaționale, publicând reviste specializate și promovând suplimente menite să încetinească procesul de îmbătrânire. „Acum câțiva ani, doar miliardarii americani vorbeau despre longevitate. Acum, mulți chinezi au banii și interesul să-și prelungească viața”, explică fondatorul Time Pie, Gan Yu.

Evenimentele de profil oferă o gamă largă de produse și servicii, de la creme „anti-aging” și fructe goji, la capsule criogenice la -130°C, camere hiperbarice și alte dispozitive care promit o tinerețe prelungită.

Alături de produse cu caracter senzaționalist, la aceste evenimente participă și cercetători reputați. Un exemplu este Steve Horvath, om de știință germano-american cunoscut pentru dezvoltarea primului „ceas al îmbătrânirii”, o metodă de a măsura vârsta biologică. „În trecut, domeniul longevității era plin de pseudoștiință. Acum lucrurile se schimbă. Nimeni serios nu mai vorbește despre nemurire la conferințe. E o absurditate”, spune Horvath.

La Shenzhen, cercetarea companiei Lonvi se concentrează pe procyanidin C1 (PCC1), un compus extras din sâmburii de struguri. Oamenii de știință din Shanghai care l-au descoperit au raportat că acesta a prelungit viața șoarecilor de laborator cu aproape 10% în total și cu 64% după începerea administrării.

Studiul, publicat în 2021 în revista Nature Metabolism, a generat un interes considerabil. Ulterior, publicația a menționat existența unor „erori de date”, fără a retrage însă articolul. Alte studii, inclusiv unul din Japonia, au confirmat parțial rezultatele inițiale.

Mecanismul de acțiune al PCC1 constă în distrugerea celulelor senescente, cunoscute și ca „celule zombie”, care nu mai funcționează normal și afectează țesuturile înconjurătoare. Lonvi afirmă că a izolat moleculele active pentru a crea capsule cu o concentrație ridicată. „Nu e doar o altă pastilă. Este Sfântul Graal al longevității”, susține Zico Yip, directorul executiv al Lonvi.

Directorul executiv al Lonvi promite că suplimentul, combinat cu un stil de viață sănătos, ar putea ajuta oamenii să depășească vârsta de 100 de ani, ajungând potențial la 120.

Experții internaționali rămân prudenți. David Furman, cercetător la Buck Institute for Research on Aging din California, descrie pastilele chinezești ca fiind „promițătoare”, dar subliniază necesitatea unor teste clinice riguroase, efectuate pe mii de participanți, pentru a le confirma eficacitatea.

Medicul american David Barzilai recunoaște, de asemenea, seriozitatea cu care China abordează biologia îmbătrânirii la nivel instituțional și de stat. „Dar intenția științifică nu garantează și rigoare. Provocarea e nu doar să faci mai mult, ci să faci mai bine”, avertizează el.

Între timp, Lonvi explorează și alte piețe. Zico Yip menționează în glumă că tratamentele ar putea fi aplicate și animalelor de companie. „Oamenii bogați sunt ca împăratul Qin Shi Huang – caută nemurirea. Sau măcar câteva decenii în plus”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]