În cadrul negocierilor de pace de la Geneva, Marea Britanie, Franța și Germania, reunite în grupul E3, au elaborat o contrapropunere la planul american pentru Ucraina. Documentul european sugerează ca armata ucraineană să poată avea un efectiv de 800.000 de militari „în timp de pace”, spre deosebire de plafonul de 600.000 de soldați propus de SUA.

O diferență majoră vizează statutul teritoriilor. Propunerea europeană stipulează că „negocierile asupra schimburilor teritoriale vor începe pornind de la linia de contact”, în contrast cu planul american, care sugera recunoașterea unor regiuni ucrainene ca fiind „de facto rusești” încă de la început.

De asemenea, documentul redactat de grupul E3, care se bazează pe propunerea americană, dar aduce modificări fiecărui punct, cere ca Ucraina să beneficieze din partea Statelor Unite de o garanție de securitate similară cu Articolul 5 al NATO.

Europenii se opun și modului în care planul american propune utilizarea activelor rusești înghețate. În loc să fie investite, contrapropunerea prevede ca acestea să rămână blocate până la plata despăgubirilor de război. „Ucraina va fi complet reconstruită şi va primi compensaţii financiare, inclusiv prin intermediul activelor suverane ruseşti, care vor rămâne îngheţate până când Rusia va compensa daunele provocate Ucrainei”, se precizează în documentul european.

În schimb, planul Statelor Unite propunea ca 100 de miliarde de dolari din fondurile rusești blocate să fie alocate unui „efort condus de SUA de reconstrucţie şi investiţii în Ucraina”. Conform acestei scheme, SUA ar fi urmat să primească 50% din profiturile generate, iar restul să fie direcționat către un „fond de investiţii distinct americano-rus”.

Planul american, consultat de AFP, a fost prezentat în contextul în care armata ucraineană întâmpină dificultăți pe front. Acesta prevedea ca Ucraina să cedeze Rusiei regiunile Donețk și Lugansk, precum și Peninsula Crimeea, anexată în 2014, teritorii care ar fi fost „recunoscute de facto ca fiind ruseşti, inclusiv de Statele Unite”.

Conform textului în 28 de puncte, regiunile Herson și Zaporojie ar urma să fie împărțite pe linia actuală a frontului. Planul mai stipula că armata ucraineană s-ar retrage din partea controlată a regiunii Donețk, care ar deveni o zonă tampon demilitarizată sub control rusesc.

Dacă ar fi acceptat, proiectul american ar obliga Kievul să renunțe la aderarea la NATO și să includă acest angajament în Constituție, o revendicare importantă a Moscovei. În paralel, NATO ar fi trebuit să excludă din statutele sale orice viitoare aderare a Ucrainei.

Reacționând la aceste propuneri, președintele Volodimir Zelenski a cerut o „pace demnă”. „Ucraina are nevoie de pace. (…) O pace demnă, astfel încât condiţiile să respecte independenţa noastră, suveranitatea noastră şi demnitatea poporului ucrainean„, a afirmat liderul de la Kiev, adăugând că va discuta „în zilele următoare” cu omologul său american, Donald Trump.

De la Washington, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat sprijinul pentru plan. „Preşedintele (Donald Trump) susţine acest plan. Este un plan bun atât pentru Rusia cât şi pentru Ucraina şi credem că este acceptabil pentru ambele părţi”, a declarat aceasta joi, insistând că au existat discuții atât cu partea ucraineană, cât și cu cea rusă.

Un oficial american a precizat pentru AFP că, la cererea Kievului, un punct referitor la un „audit” al ajutorului primit de Ucraina a fost eliminat din plan. În versiunea finală, acesta a fost înlocuit cu promisiunea că „toate părţile implicate în acest conflict vor primi o amnistie completă pentru acţiunile lor din timpul războiului”.

Proiectul susținut de SUA mai include semnarea unui „pact de neagresiune” între Rusia, Ucraina și Europa, iar Kievul ar deveni „eligibil” pentru aderarea la Uniunea Europeană. În cazul unei noi invazii rusești, Moscova s-ar confrunta cu un răspuns militar „coordonat” și cu noi sancțiuni.

Alte prevederi ale planului american includ „garanţii de securitate” nespecificate pentru Ucraina, un plan de reconstrucție și organizarea de alegeri în 100 de zile. Centrala nucleară din Zaporojie ar urma să fie repornită sub supravegherea AIEA, iar producția de energie să fie împărțită egal între Ucraina și Rusia. Implementarea ar fi supervizată de un „consiliu pentru pace” prezidat de Donald Trump.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]