Pensionarii din România se confruntă cu o perioadă de stagnare a veniturilor, după ce indexările programate pentru începutul anilor 2025 și 2026 au fost anulate.

Există temeri că această măsură s-ar putea prelungi pe termen lung, în contextul unor ținte stricte de reducere a deficitului bugetar asumate până în anul 2031.

Lipsa indexărilor afectează direct puterea de cumpărare a vârstnicilor. La 1 ianuarie 2025, pensiile ar fi trebuit să fie majorate cu 13%, în timp ce pentru 1 ianuarie 2026 era prevăzută o actualizare cu rata inflației de 6%. Ambele creșteri au fost însă eliminate din calendarul actual, ceea ce ar putea însemna pierderi de sute de lei pentru beneficiari.

Ministrul muncii, Florin Manole, a declarat recent că nu identifică motive pentru care indexarea de la 1 ianuarie 2027 să nu fie aplicată. Conform oficialului, pensiile ar urma să crească atunci, în medie, cu 13%, ceea ce ar însemna o evoluție a valorii punctului de pensie de la 81 de lei la 91 de lei.

Totuși, o „Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice”, adoptată recent de Guvern, indică presiuni financiare majore care ar putea bloca aceste creșteri. Documentul invocă Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 (2020/C 116/01) privind corectarea situației de deficit public excesiv.

România s-a angajat, prin planul bugetar pe termen mediu și lung, să reducă deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% până în 2031. De asemenea, datoria publică, aflată în prezent la un nivel record de 60%, trebuie să scadă la 35,9% în următorii cinci ani, revenind aproape de nivelul din 2020, când era de 36,9% din PIB.

Pentru a atinge aceste obiective, sunt necesare ajustări de 6 puncte procentuale, ceea ce presupune o reducere drastică a ponderii cheltuielilor publice în PIB. În 2025, deficitul a scăzut cu doar 1%, scădere facilitată tocmai de înghețarea pensiilor și a salariilor. Redresarea financiară a țării ar putea implica, astfel, o menținere a veniturilor la nivelul actual pe o perioadă mai lungă.

Impactul financiar asupra pensionarilor este deja vizibil. Deși la 1 septembrie 2024 aproximativ 4.000.000 de pensii au crescut în medie cu 520 de lei, acest beneficiu a fost erodat de lipsa indexărilor ulterioare:

• La 1 ianuarie 2025, pierderea medie a fost de 330 de lei (indexare de 13% neacordată).
• La 1 ianuarie 2026, pierderea medie a fost de 190 de lei (indexare de 6% neacordată).
• Pentru 1 ianuarie 2027, este prognozată o creștere medie de 360 de lei (12%, formată din inflația de 10% pe 2025 și 2% din creșterea venitului mediu brut).
• La 1 ianuarie 2028, indexarea ar trebui să fie de 5,7% – inflația pe 2026 (estimată la 3,7%) plus 2% din creșterea venitului mediu brut, reprezentând o medie de 160 de lei.
• La 1 ianuarie 2029, este estimată o indexare de 4,9% – inflația pe 2027 (estimată la 2,9%) plus 2% din creșterea venitului mediu brut, adică aproximativ 140 de lei.

Toate aceste majorări viitoare riscă să nu fie acordate dacă Guvernul nu reușește să reducă datoria publică și deficitul bugetar. Conform legii, „în sistemul public de pensii, majorarea cuantumului pensiei se realizează anual, prin majorarea valorii punctului de referință cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. La data intrării în vigoare a Legii nr. 360/2023, valoarea punctului de referință a fost de 81 lei.”

Deși dreptul la pensie este considerat fundamental, cadrul legal stabilește că „condițiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum și cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea de a le modifica”. Documentele oficiale sugerează că indexările de la 1 ianuarie nu au fost anulate definitiv, ci au fost prorogate, respectiv amânate.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]