Evoluția tensiunilor din Orientul Mijlociu a testat din nou modul în care autoritățile române gestionează comunicarea în perioade de criză internațională. Deși România a acționat mai rapid decât state precum Germania, Italia sau Austria în privința repatrierii propriilor cetățeni, modul în care Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis informațiile este criticat de specialiști. Radu Turcescu, consultant strategic de PR și expert în comunicare de criză, consideră că reacția oficială ar fi putut fi mult mai eficientă.

„Nu este prima criză internațională majoră și, totuși, autoritățile române au părut luate prin surprindere. Ca și în alte situații, comunicarea a venit cu întârziere, greoi și fără acea fermitate care transmite că statul are controlul situației. Iar impresia lăsată este că statul român nu are planuri de reacție pentru astfel de situații”, a explicat Radu Turcescu.

Atacul lansat de Statele Unite și Israel asupra Iranului a avut loc sâmbătă, la primele ore ale dimineții. Deși în România era deja ora 08:30, prima reacție oficială a MAE a apărut abia la ora 11:30, sub forma unui mesaj publicat pe platformele de socializare.

„În contextul evoluțiilor recente de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe monitorizează permanent situația cetățenilor români aflați în zonă și menține contactul constant cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. Personalul diplomatic și consular al României din Tel Aviv, Haifa, Ramallah și Teheran este în siguranță și își continuă activitatea de sprijin pentru cetățenii români. Având în vedere deteriorarea situației de securitate, Ministerul Afacerilor Externe a decis, începând de ieri, retragerea voluntară a personalului neesențial și a membrilor de familie ai acestuia. MAE reiterează recomandarea fermă adresată cetățenilor români de a evita orice călătorie în Statul Israel (nivel de alertă 8 din 9 – EVITAȚI ORICE CĂLĂTORIE)”, se arăta în comunicatul instituției.

Expertul Radu Turcescu subliniază că acest mesaj a fost transmis cu întârziere și nu a oferit soluțiile așteptate de cetățeni. Conform acestuia, în cazul unui conflict armat, prima reacție oficială trebuie să aibă loc în cel mult două ore de la confirmarea evenimentelor, oferind pași concreți, nu doar redirecționări către linii telefonice consulare la care, deseori, nu răspunde nimeni.

În viziunea consultantului, orice comunicare de acest tip trebuie să ofere răspunsuri la trei întrebări fundamentale pentru public:

• Știe statul ce se întâmplă?
• Există un plan?
• Ce trebuie să fac eu acum?

„În comunicarea de criză există un principiu esențial: dacă autoritățile nu comunică rapid, spațiul este ocupat de zvonuri și dezinformare. În era rețelelor sociale, primele ore sunt decisive. (…) Este adevărat că, în primele momente, nu avem întârziere toate datele. Dar chiar și un mesaj scurt, transmis rapid, prin care să arătăm că știm ce se întâmplă și că lucrăm la soluții, este absolut necesar în primele ore ale crizei. Ulterior, pe măsură ce situația devine mai clară și există informații verificate, comunicarea poate fi detaliată și explicată mai bine. Însă orice întârziere în debutul comunicării creează nesiguranță și amplifică anxietatea”, a adăugat Turcescu.

Ulterior, după ce a fost convocată celula de criză, MAE a revenit cu un nou mesaj, precizând că menține legătura cu reprezentanțele diplomatice din Israel, Palestina, Iran, Iordania, Qatar, Kuweit, Irak și Emiratele Arabe Unite. Românii din aceste zone au fost sfătuiți să contacteze agențiile de turism sau companiile aeriene și să își anunțe prezența la consulate. Totodată, ministerul a avertizat că „posibilitățile de intervenție ale misiunilor diplomatice și consulare în situații de forță majoră sunt limitate, în funcție de evoluțiile de securitate și de măsurile dispuse de autoritățile locale”.

Prima conferință de presă oficială, susținută de ministra Oana Țoiu, a avut loc abia luni, la ora 14:00. Radu Turcescu consideră că acest demers ar fi trebuit realizat încă de sâmbătă, pentru a transmite un semnal de implicare și protecție, chiar dacă detaliile tehnice nu erau încă definitivate.

„Din punctul meu de vedere, mai ales în condițiile în care atacul nu a fost o surpriză totală, prima conferință ar fi trebuit organizată încă de sâmbătă. Nu pentru detalii tehnice, ci pentru a transmite un semnal clar: statul este atent și implicat. Este vorba, înainte de toate, despre transmiterea unui mesaj simplu către cetățeni: «Știm că sunteți acolo. Suntem alături de voi. Lucrăm la soluții». Acesta ar fi trebuit să fie primul obiectiv bifat de Guvern — asumarea publică a situației și transmiterea unui sentiment de protecție”, a declarat consultantul.

Pentru o gestionare corectă a unor astfel de momente, specialistul enumeră șase principii de bază:

1. Rapiditate. Primul mesaj trebuie să apară repede, chiar dacă informațiile sunt incomplete.
2. Claritate. Fără limbaj tehnic sau formule diplomatice greu de înțeles.
3. Empatie. Un ton rece poate amplifica tensiunea. Oamenii trebuie să simtă că sunt înțeleși.
4. Pași concreți. Fiecare comunicare trebuie să răspundă la întrebarea: „Ce trebuie să fac eu acum?”
5. Coerență și actualizări constante. Toate instituțiile trebuie să transmită același mesaj. Contradicțiile generează confuzie.
6. Combaterea dezinformării. Reacția rapidă și transparentă este singura modalitate de a preveni panica alimentată de zvonuri.

Radu Turcescu a concluzionat că cetățenii nu sunt interesați de „logistica internă a ministerului”, ci de rezultate palpabile. „Comunicarea eficientă nu înseamnă să explici cum funcționează instituția, ci să arăți ce face pentru cetățean”, a punctat acesta.

Dincolo de problemele de comunicare, România a reușit să repatrieze 307 turiști din Israel mai repede decât alte puteri internaționale. În timp ce Ambasada SUA la Ierusalim a precizat că „nu este în măsură în acest moment să evacueze sau să ajute direct cetățenii americani să părăsească Israelul”, statul român a organizat două curse speciale Tarom, preluând cetățenii care au trecut granița în Egipt.

Deși unii pasageri au fost nemulțumiți de faptul că au fost nevoiți să își plătească biletele, Georgeta Dumitru, agent de turism, a explicat pe Facebook că statul nu are obligația de a suporta aceste costuri: „Niciodată și nicăieri în lume statul nu repatriaza pe bani publici. De ce? Pentru că riscul și-l asumă fiecare persoană care călătorește. (…) Evident că plata biletelor de avion trebuie suportata individual de fiecare, deoarece nu există nici în sistemul de asigurare despăgubire în caz de război”.

În prezent, în regiunile afectate se mai află aproximativ 16.000 de români, conform datelor MAE, dintre care 3.000 au solicitat asistență consulară. Majoritatea acestora sunt stabiliți în Emiratele Arabe Unite. La momentul declanșării conflictului, pe site-ul MAE era deja activ un avertisment de călătorie pentru Israel de nivel 8 din 9.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]