Teheranul analizează implementarea unui plan prin care să taxeze infrastructura digitală submarină din Strâmtoarea Ormuz. Conform publicației CNN, această mișcare reprezintă o amenințare indirectă la adresa giganților tehnologici precum Google, Microsoft, Meta și Amazon, existând riscul unor perturbări majore în traficul global de date.

Planul autorităților iraniene, discutat în cercurile media apropiate Gardienilor Revoluției, prevede impunerea unor taxe de tranzit și obligarea companiilor americane de a se supune legislației naționale a Iranului. Ebrahim Zolfaghari, purtător de cuvânt al armatei iraniene, a confirmat intenția pe platforma X, declarând: „Vom impune taxe pentru cablurile de internet”. Propunerea include, de asemenea, plata unor licențe de trecere și acordarea drepturilor de întreținere și reparații exclusiv unor entități iraniene.

Deși marii furnizori de tehnologie au investit masiv în această regiune, rămâne incert dacă infrastructura lor traversează efectiv apele teritoriale ale Iranului. Mai mult, experții subliniază că sancțiunile impuse de Statele Unite împiedică orice formă de plată către Teheran, ceea ce transformă aceste cerințe mai degrabă într-un instrument de presiune politică decât într-o strategie economică aplicabilă imediat.

Cablurile submarine reprezintă pilonul central al comunicațiilor moderne, asigurând transferul marii majorități a datelor la nivel mondial. O eventuală avariere a acestora ar putea genera o criză globală, afectând nu doar viteza de navigare, ci și tranzacțiile bancare, sistemele militare, infrastructura cloud pentru inteligență artificială și serviciile de streaming.

Dina Esfandiary, expertă în Orientul Mijlociu la Bloomberg Economics, explică faptul că strategia Teheranului vizează demonstrarea influenței asupra Strâmtorii Ormuz pentru a descuraja eventuale atacuri externe. Aceasta a precizat: „Scopul este să impună un cost atât de mare economiei globale, încât nimeni să nu mai îndrăznească să atace Iranul”.

În prezent, majoritatea operatorilor internaționali evită apele iraniene din motive de securitate, concentrându-se în zonele controlate de Oman. Totuși, Alan Mauldin, director de cercetare la TeleGeography, a indicat că două sisteme importante, Falcon și Gulf Bridge International, tranzitează apele teritoriale ale Iranului.

Riscul de sabotaj este unul real, având în vedere că Gardienii Revoluției dispun de echipamente specializate, inclusiv scafandri de luptă, submarine de mici dimensiuni și drone subacvatice. Mostafa Ahmed, cercetător la Habtoor Research Center, avertizează că un atac asupra acestui coridor digital ar putea provoca o „catastrofă digitală” cu efecte în lanț pe mai multe continente, afectând grav industria de outsourcing din India și exporturile de resurse energetice ale statelor din Golf.

Din punct de vedere juridic, presa de la Teheran invocă Convenția ONU asupra dreptului mării din 1982 pentru a justifica taxarea, oferind ca exemplu modelul Egiptului, care încasează sume considerabile pentru cablurile ce trec prin Canalul Suez. Totuși, specialiștii notează că Strâmtoarea Ormuz este o cale navigabilă naturală, spre deosebire de canalul artificial din Egipt, ceea ce schimbă regimul legal aplicabil.

Irini Papanicolopulu, profesoară de drept internațional la SOAS University of London, a explicat pentru CNN limitările legale ale Iranului: „Pentru cablurile existente, Iranul trebuie să respecte contractul încheiat atunci când cablul a fost instalat. Dar pentru cele noi, orice stat, inclusiv Iranul, poate decide dacă și în ce condiții pot fi instalate cabluri în marea sa teritorială.”

Deși impactul unei întreruperi ar fi sever în regiune, datele TeleGeography arată că, în 2025, cablurile din Strâmtoarea Ormuz vor reprezenta mai puțin de 1% din lățimea de bandă internațională la nivel global. Cu toate acestea, precedentul din 2024 din Marea Roșie, unde avarierea a trei cabluri a perturbat un sfert din traficul regional, menține starea de alertă în rândul comunității internaționale.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]