Israelienii sunt chemați la urne marți pentru alegeri parlamentare care vor decide viitorul politic al lui Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru al țării, și direcția viitoarei guvernări, relatează CNN. Sondajele indică însă că nici blocul său, nici opoziția nu ar urma să obțină majoritatea, ceea ce ar putea prelungi incertitudinea politică.

Potrivit CNN, numeroși alegători consideră că miza depășește menținerea lui Netanyahu la putere, întrebarea centrală în aproape toate scrutinele recente. Votul ar urma să arate dacă Israelul continuă pe o direcție naționalistă, conservatoare și religioasă sau optează pentru schimbarea acesteia.

Este primul scrutin național după atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023, prezentat în relatare drept cel mai grav eșec de securitate din istoria Israelului. Au urmat războaiele din Gaza, Liban și Iran, care au mobilizat o mare parte a țării și au accentuat ulterior izolarea internațională a Israelului.

Pentru mulți alegători, scrutinul reprezintă prima posibilitate de a evalua prin vot conducerea responsabilă pentru eșecurile din 7 octombrie. Totodată, ei sunt chemați să decidă cine ar trebui să conducă țara în contextul conflictului și cine ar trebui să suporte povara prelungirii serviciului militar.

Guvernul Netanyahu își încheie mandatul de patru ani, fiind primul din ultimele decenii care îl duce integral la capăt. Executivul s-a sprijinit pe parteneri de extremă dreaptă și ultraortodocși, care, potrivit relatării CNN, au orientat Israelul într-o direcție mai naționalistă și mai religioasă decât anterior.

Netanyahu a devenit, în acest timp, primul prim-ministru israelian în exercițiu judecat pentru acuzații de corupție. Guvernul său a urmărit și o reformă judiciară menită să reducă puterea Curții Supreme și a altor mecanisme de control asupra puterii, demers care a provocat proteste masive în 2023.

Rezultatul politic al votului ar putea rămâne neclar timp de câteva săptămâni, din cauza procesului de formare a coalițiilor. În condițiile în care sondajele nu indică o majoritate pentru niciuna dintre tabere, alegerile ar putea declanșa o nouă criză politică, în loc să o încheie pe cea existentă.

Alegătorii israelieni votează liste de partid, nu candidați individuali, iar mandatele sunt distribuite prin reprezentare proporțională. Pentru a intra în Knesset, parlamentul cu 120 de locuri, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 3,25%.

Într-o societate cu diviziuni de naționalitate, religie, etnie și ideologie, competiția electorală atrage zeci de liste la fiecare scrutin. Până luni, în cursă intraseră 36 de partide, iar sondajele estimau că între 11 și 13 vor depăși pragul de acces în parlament.

Principalele formațiuni sunt Likud, partidul de dreapta condus de Netanyahu, și Yashar, un nou partid de centru condus de Gadi Eisenkot. Fost șef al Statului Major al Armatei, Eisenkot s-a impus drept principalul adversar al premierului.

Cel mai recent sondaj realizat de Canal 12 și citat în material situează partidul lui Eisenkot pe primul loc, cu 23 de mandate, urmat de Likud, cu 21. Alte institute prezintă însă rezultate diferite: Canal 14, favorabil lui Netanyahu, estimează 30 de mandate pentru Likud și aproximativ 20 pentru formațiunea lui Eisenkot.

În comparațiile directe privind persoana considerată mai potrivită pentru funcția de prim-ministru, Eisenkot l-a devansat pe Netanyahu cu o marjă constantă, potrivit relatării CNN.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]