Moștenitorii care nu acceptă sau nu dezbat succesiunea în termen de doi ani de la deces riscă să plătească un impozit suplimentar de 1% din valoarea bunurilor imobile, pe lângă cheltuielile notariale obișnuite, ceea ce poate crește semnificativ costurile totale. Până la dobândirea legală a dreptului de proprietate, aceștia nu pot vinde, dona sau dispune în alt mod de bunurile moștenite.

Termenul de acceptare a moștenirii și consecințele neîndeplinirii lui

Conform articolului 1.103 din Codul Civil, dacă moștenirea nu este acceptată în termen de un an de la deschiderea succesiunii, persoana în cauză este considerată că a renunțat tacit la moștenire. Există însă mai multe excepții privind începutul acestui termen, printre care:

„a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.”

Acceptarea moștenirii poate fi expresă sau tacită, iar odată realizată, calitatea de moștenitor devine imprescriptibilă, ceea ce înseamnă că nu se mai pierde în timp.

Tipuri de succesiune și drepturile moștenitorilor

Succesiunea poate fi legală sau testamentară. În lipsa unui testament, se aplică regulile moștenirii legale, care împart moștenitorii în clase: descendenți, ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați, ascendenți ordinari, colaterali ordinari și soțul supraviețuitor. Dacă există moștenitori din clasa I (copii, nepoți), moștenitorii din clasele inferioare nu au drept la succesiune.

Testamentul este actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană (testator) decide cum va fi distribuit patrimoniul său după deces, conform articolului 1.034 din Codul Civil.

Dobândirea dreptului de proprietate și procedura succesiunii

Moștenitorii trebuie să se adreseze notarului sau instanței pentru a deveni proprietari legali ai bunurilor. Dreptul de proprietate se atestă prin certificatul de moștenitor emis de notar sau prin hotărâre judecătorească. Fără aceste documente, chiar dacă folosesc bunurile, moștenitorii nu le pot vinde sau închiria legal.

Procedura succesorală se poate desfășura la notar, în cazul în care moștenitorii ajung la un acord, notarul emițând certificatul de moștenitor și stabilind cotele-părți ale fiecăruia. În caz de litigii privind patrimoniul, drepturile sau calitatea de moștenitor, instanța judecătorească este cea care va decide, iar dreptul se dovedește prin hotărâre judecătorească.

Costurile succesiunii în 2024

Taxele pentru succesiune variază în funcție de valoarea bunurilor moștenite. Pentru o moștenire în valoare de 100.000 de euro, taxa notarială este de aproximativ 3.112 lei. Dacă este necesară înscrierea unui imobil în cartea funciară, costurile cresc cu 700-800 de lei. În cazul dezbaterii succesiunii în instanță, cheltuielile pot crește în funcție de durata procesului, numărul moștenitorilor și complexitatea cauzei. Impozitul suplimentar de 1% se aplică doar dacă succesiunea este deschisă după mai mult de doi ani de la deces.

Actele necesare și condițiile pentru moștenitori

În 2024, pentru inițierea succesiunii sunt necesare documente precum certificatul de deces, actele de identitate ale moștenitorilor, actele de proprietate ale defunctului și, dacă este cazul, testamentul. Acestea se depun la notarul public, care va evalua masa succesorală.

Moștenitor poate fi o persoană fizică, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, sau o persoană juridică (asociație, fundație, instituție publică), cu condiția ca această calitate să fie menționată în testament.

Pe lângă bunurile moștenite, urmașii preiau și eventualele obligații financiare ale defunctului, ceea ce înseamnă că pot răspunde și pentru eventualele datorii ale acestuia.

Ajutorul de înmormântare în 2024

Cuantumul ajutorului de înmormântare a crescut în 2024. Astfel, în cazul decesului unui pensionar sau al unui asigurat, suma acordată este de 7.567 lei, iar pentru decesul unui membru de familie al acestora, ajutorul este de 3.784 lei. Banii se acordă în maximum 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii la casa de pensii sau la instituția care gestionează bugetul pentru șomaj.

Într-un caz inedit, un cetățean din Vaslui a solicitat acordarea anticipată a ajutorului de deces, motivând:

„La ce îmi trebuie bani pe lumea cealaltă? Eu îi vreau cât trăiesc”.

Având în vedere toate aceste aspecte, acceptarea și dezbaterea succesiunii nu ar trebui amânate, deoarece întârzierea poate genera blocaje juridice și costuri suplimentare considerabile.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]