Impozitarea veniturilor din pensiile private administrate în România se modifică semnificativ începând cu 1 august, când contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) se reintroduce la o cotă de 10%, dublând astfel impozitele aplicate câștigurilor din investiții ale fondurilor de pensii private. Această schimbare afectează aproximativ 8,3 milioane de cotizanți din sistemele de pensii private obligatorii și facultative (Pilon II și Pilon III).

Modificări în impozitarea pensiilor private

Până recent, contribuțiile lunare depuse în cadrul pensiilor private nu erau impozitate, fiind taxate doar câștigurile din investițiile fondurilor. Aceste câștiguri, rezultate din plasamente în titluri de stat, acțiuni sau obligațiuni, sunt supuse unui impozit pe venit de 10% aplicat doar asupra sumei ce depășește un plafon neimpozabil de 3.000 de lei.

Până la decizia Curții Constituționale, asupra acestor câștiguri se aplica și CASS, însă aceasta a fost eliminată ca urmare a unei hotărâri a Curții. De la 1 august, însă, CASS revine cu o cotă de 10%, ceea ce înseamnă că impozitul total pe câștigurile din pensiile private va ajunge la 20%.

Impact concret asupra acumulărilor cotizanților

Dan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a oferit un exemplu concret pentru a ilustra efectele acestei modificări. La un activ net total de 11.000 de lei, provenit din contribuții totale de 5.000 de lei, câștigul obținut de participant este de 6.000 de lei. Din această sumă se scade plafonul neimpozabil de 3.000 de lei, iar impozitul pe venit de 10% se aplică la diferența de 3.000 de lei, rezultând un impozit de 300 de lei.

Reintroducerea CASS la 10% va majora totalul impozitelor la 600 de lei, iar suma netă retrasă din fondul de pensii va scădea la 5.400 de lei. „Pentru noi, nu va fi greu să trecem și la impozitarea CASS-ului pentru că vom reveni la schema de impozitare de acum trei ani, dinainte de decizia Curții Constituționale”, a precizat Armeanu.

Aplicabilitate și prevederi legislative

Modificările se aplică atât pensiilor private obligatorii din Pilonul II, cât și celor facultative din Pilonul III, indiferent dacă retragerea se face prin plată unică sau în rate egale pe o perioadă minimă de cinci ani.

Legea care va fi supusă votului Guvernului pe 4 iulie 2025, și pentru care Executivul va angaja răspunderea în Parlament, prevede că venitul impozabil pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora reprezintă diferența dintre sumele încasate și contribuțiile nete ale participanților, după deducerea plafonului neimpozabil și a contribuției CASS datorate.

Textul legii include, de asemenea, prevederi similare referitoare la plata unică sau în rate a pensiilor private obligatorii (Pilon II) și facultative (Pilon III).

Contextul sistemului de pensii private din România

Pilonul II, sistemul de pensii administrate privat, presupune o contribuție obligatorie de 4,75% din salariul brut pentru toți angajații din România. Lansat în 2008, acest sistem a inclus inițial salariații cu vârsta sub 35 de ani, iar ulterior orice persoană care intră pe piața muncii devine automat participant.

Fondurile de pensii investesc contribuțiile în diverse instrumente financiare, în proporție de aproximativ 70% în titluri de stat, 20% în acțiuni și restul în obligațiuni corporative. Dreptul la încasarea pensiei din Pilonul II se naște la atingerea vârstei legale de pensionare sau în caz de invaliditate ori deces, când activul este transmis moștenitorilor. Deși nu există o lege specifică privind plata pensiei private, o normă ASF reglementează posibilitatea retragerii integrale sau în tranșe pe o perioadă maximă de cinci ani.

Pilonul III, pensia facultativă, are în jur de 900.000 de participanți, de obicei angajați cărora le este oferit acest beneficiu suplimentar de către angajatori. Contribuțiile sunt și aici investite, iar dreptul la pensie se naște la vârsta de 60 de ani.