Australia se pregătește să introducă, începând din decembrie, una dintre cele mai stricte reglementări la nivel global privind accesul adolescenților la rețelele sociale, interzicând utilizarea acestora pentru copiii sub 16 ani. Proiectul legislativ, adoptat anul trecut, vizează eliminarea a peste un milion de conturi ale tinerilor care nu respectă limita de vârstă, însă încă ridică numeroase semne de întrebare în rândul companiilor tehnologice, autorităților și profesorilor.

Controverse privind definirea platformelor sociale

La mai puțin de șase luni de la aplicarea efectivă a legii, guvernul australian nu a oferit încă clarificări privind modalitățile de implementare. Cea mai disputată problemă este dacă platforma YouTube, frecvent utilizată de aproximativ 75% dintre adolescenții australieni, trebuie sau nu să fie clasificată drept o rețea socială.

Julie Inman Grant, comisarul pentru siguranță online, susține că YouTube trebuie considerat o rețea socială, argumentând că funcții precum „scroll-ul infinit” și videoclipurile scurte contribuie la dependența digitală. În replică, platforma respinge această clasificare, afirmând că rolul său este unul educațional, menționând că peste 80% dintre profesori folosesc YouTube în cadrul orelor de curs.

Reglementări și sancțiuni cu caracter ambiguu

Legea prevede amenzi de până la 30 de milioane de dolari australieni pentru companiile care nu elimină conturile minorilor sau nu iau „măsuri rezonabile” pentru a preveni accesul acestora. Totuși, conceptul de „măsuri rezonabile” rămâne neclar. Companiile sunt obligate să identifice vârsta utilizatorilor, să elimine conturile neconforme și să combată metodele de evitare a regulilor, cum ar fi utilizarea VPN-urilor.

Provocări și reacții divergente

Julie Inman Grant admite dificultățile implementării, dar susține că direcția este corectă, afirmând că aceasta reprezintă „una dintre cele mai importante întrebări ale timpului nostru: legătura dintre social media și sănătatea mintală a copiilor.”

Criticii, însă, consideră că legea neglijează aspecte esențiale, precum accesul copiilor la conținut dăunător chiar și fără conturi și transferă întreaga responsabilitate către companii, fără a oferi soluții tehnologice eficiente. Axel Bruns, profesor la Queensland University of Technology, a calificat legea drept „un act de gândire magică legală.”

Influență internațională

În pofida problemelor birocratice, modelul australian exercită deja o influență semnificativă. Franța și Noua Zeelandă intenționează să implementeze reglementări similare, iar în Statele Unite mai multe state pregătesc legi restrictive privind accesul minorilor la rețelele sociale.