Premierul Nicolae Ciucă a atras atenția, într-o conferință de presă recentă, asupra creșterii semnificative a cheltuielilor statului român în sistemul de sănătate și a risipelor asociate acestora. Potrivit șefului Executivului, ponderea acestor cheltuieli în veniturile curente ale statului a crescut de la 11% în 2014-2015, la un interval între 14% și 16% în prezent, estimările pentru anii următori indicând o continuă majorare a sumelor alocate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Creșterea cheltuielilor în sănătate și deficitul bugetar

Nicolae Ciucă a explicat că în 2021 s-au alocat 49 de miliarde de lei pentru sănătate, suma crescând la 54 de miliarde în 2022, apoi la 59 de miliarde în 2023, iar pentru 2024 este estimată o sumă de 73 de miliarde lei, urmând ca în 2025 să se ajungă la aproximativ 77 de miliarde. La o întâlnire cu președintele CNAS și ministrul Sănătății, premierul a fost informat că pentru încheierea acestui an este nevoie suplimentar de cel puțin 10-14 miliarde de lei.

„Se achită doar partea de salarii, în principal, însă la toate celelalte capitole există arierate importante. Dacă nu se iau măsuri până la finalul anului, ponderea cheltuielilor în veniturile statului ar putea ajunge la 16%. Aceasta este o situație similară cu cea din timpul pandemiei din 2020, când am înregistrat o creștere de la 14% la 16%”, a subliniat Ciucă.

Probleme structurale și risipa în sistemul sanitar

Premierul a evidențiat faptul că, în ultimii ani, cheltuielile în sănătate au crescut mult mai rapid decât veniturile, exemplificând cu anul 2024, când veniturile au crescut cu 17%, iar cheltuielile pe sănătate au înregistrat o creștere de 23%. Această dinamică indică o direcție nefavorabilă, generată în principal de costurile salariale extinse și de lipsa unei corelări între cheltuielile de personal și performanța în tratarea pacienților.

„Cheltuielile de personal nu sunt legate în mod direct de numărul de cazuri rezolvate. Alocările din buget sunt în mare parte dedicate salariilor, iar șefii de secții nu sunt numiți de directorii spitalelor, ci de universități sau facultăți de medicină, ceea ce limitează controlul managerial și performanța. Limitele de sporuri salariale sunt evitate de unele spitale ale autorităților locale, prin includerea primăriilor sau consiliilor județene în fondurile de salarii”, a explicat premierul, precizând că această structură determină o gestionare ineficientă a resurselor.

În plus, Ciucă a subliniat că accesul facil la finanțare creează un „corn al abundenței” care nu stimulează disciplina financiară și gospodărirea corectă a fondurilor. El a pledat pentru legarea salarizării de activitatea efectivă a spitalelor, evidențiind situații în care costurile cu personalul depășesc 90% din bugetul spitalului, ceea ce lasă puține resurse pentru medicamente, analize sau alte servicii esențiale pacienților.

Decontări umflate și cheltuieli necontrolate

Premierul a denunțat existența unor „decontări fictive sau umflate” în multe spitale, generate prin optimizarea artificială a indicatorilor de complexitate medicală (ICM), care influențează nivelul sumelor primite de la CNAS. „Spitalele au consultanți care îi ajută să crească ICM-ul prin completarea unor foi de tratament cu boli suplimentare sau analize adiționale, nu neapărat pentru că serviciile sunt mai complexe, ci pentru a obține finanțări mai mari”, a explicat Ciucă, solicitând o implicare mai fermă a caselor de sănătate în controlul acestor practici.

Premierul a atras atenția și asupra cheltuielilor necontrolate cu medicamentele inovative, care au o pondere semnificativ mai mare în România față de alte state, în detrimentul medicamentelor generice care tratează eficient majoritatea afecțiunilor. „Trebuie să inversăm balanța, astfel încât să rezolvăm 99% din cazuri cu medicamente generice, iar cele speciale să rămână excepția, nu regula”, a afirmat el.

Concedii medicale și suprasolicitarea sistemului

Nicolae Ciucă a evidențiat și problema concediilor medicale extinse, evidențiind un tipar de „punți” programate în perioade critice, între sărbători, care distorsionează statisticile oficiale și indică un fenomen de abuz. De asemenea, a menționat numărul mare de investigații paraclinice, precum RMN-uri și CT-uri, care, deși justificate în unele cazuri, contribuie la creșterea costurilor și la o situație în care, în multe locuri, cheltuielile publice sunt „socializate”, în timp ce câștigurile merg către sectorul privat.

Necesitatea reformei și a reglementării ferme

În concluzie, premierul a subliniat că autoritățile responsabile – Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Direcțiile de sănătate publică – trebuie să abandoneze rolul de spectatori sau complici și să devină adevărați regulatori, protejând interesele cetățenilor, pacienților și ale statului.

„Dacă vrem să avem un sistem de sănătate sustenabil, nu mai putem tolera risipa și creșterea necontrolată a cheltuielilor”, a concluzionat Nicolae Ciucă.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]