Creșterea tensiunilor în zona Arcticii reflectă ambițiile tot mai mari ale marilor puteri mondiale, unde președintele american Donald Trump și-a exprimat dorința de a controla Groenlanda, Rusia își modernizează bazele militare arctice, iar China își extinde prezența prin spărgătoare de gheață și cooperare cu Rusia. Această competiție pentru controlul unei regiuni strategice, bogată în resurse și cu rute comerciale emergente, pune în pericol echilibrul fragil de securitate, deschizând calea către o posibilă intensificare a cursei înarmărilor, potrivit unei analize realizate de BBC.

Interese strategice americane pentru Groenlanda

Donald Trump a reiterat în mai multe rânduri interesul SUA pentru Groenlanda, subliniind că insula este esențială din perspectiva securității naționale. „Mi s-a spus asta de mult timp”, a declarat președintele american. În ciuda populației reduse, de aproximativ 56.000 de locuitori, Groenlanda are o poziție geografică strategică, fiind considerată o „frontieră pentru descurajare” în contextul Războiului Rece, când Polul Nord reprezenta cea mai rapidă rută pentru lansarea armelor nucleare.

În această regiune, SUA au menținut baza Thule, redenumită recent Baza Spațială Pituffik, dotată cu un radar de avertizare timpurie capabil să detecteze obiecte mici în spațiu. Această bază continuă să fie un element crucial al sistemului BMEWS, menit să avertizeze asupra lansării rachetelor balistice.

În contextul propunerii lui Trump privind un „Dom de Aur” – un sistem de protecție asemănător „Domului de Fier” al Israelului – Groenlanda ar putea deveni o platformă avansată pentru operațiuni de apărare și ofensivă. Dr. Elizabeth Buchanan, fost oficial australian în domeniul apărării, explică că „Groenlanda este o proprietate imobiliară de invidiat pentru Washington, fiind o asigurare fizică pentru patria americană”.

Aceste intenții provoacă neliniști în Rusia, care consideră că sistemele antirachetă americane erodează capacitatea sa de descurajare, dar și în aliații europeni, fiindcă Groenlanda este teritoriu al Danemarcei, iar discuțiile despre o eventuală achiziție a insulei de către SUA au stârnit furie atât în Danemarca, cât și în Canada. Premierul canadian de atunci, Justin Trudeau, a exclus ferm ideea transformării Groenlandei în al 51-lea stat al SUA. De asemenea, există temeri în cadrul NATO privind posibila afectare a coeziunii alianței, dacă un membru puternic precum SUA urmărește să preia teritoriul unui alt membru, Danemarca.

Rusia și consolidarea poziției în Arctica

Rusia deține o pătrime din teritoriul Arcticii și mai mult de jumătate din linia sa de coastă, reprezentând principalul actor regional. În timp ce puterile occidentale au redus prezența militară în zonă, Moscova a investit în modernizarea bazelor aeriene, precum Nagurskoye, și își menține flota de submarine nucleare pe Peninsula Kola, o zonă vitală pentru capacitățile sale de descurajare nucleară.

Viceamiralul norvegian Nils Andreas Stensones subliniază că, odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea Baltică a devenit mai puțin accesibilă pentru Rusia, ceea ce sporește importanța Flotei Nordului și a bazei din Peninsula Kola. El afirmă că Rusia preferă să mențină tensiunile la un nivel redus pentru a evita o militarizare excesivă, în contextul concentrării pe conflictul din Ucraina, dar avertizează asupra riscului real de escaladare provocat de consolidarea prezenței rusești și de acuzațiile reciproce privind militarizarea Arcticii.

Serviciile de informații daneze au avertizat recent că Rusia ar putea adopta un comportament „agresiv și amenințător”, cu un risc fără precedent de escaladare în regiune.

Puncte sensibile și implicarea altor state

Insulele Svalbard, deși sub control norvegian printr-un tratat care permite și altor țări să opereze acolo, reprezintă o zonă tensionată, Moscova acuzând o posibilă militarizare care o amenință. Regatul Unit, deși nu este o putere arctică oficială, își intensifică implicarea pentru a contracara Rusia, în special în zona strategică a golfului GIUK (Groenlanda, Islanda, Regatul Unit), o cale esențială pentru accesul flotei ruse de Nord în Atlantic.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, a vizitat Arctica la sfârșitul lunii mai și a anunțat un proiect comun cu Islanda care va utiliza inteligența artificială pentru monitorizarea activităților ostile, în special submarine și nave rusești. Totuși, un raport parlamentar britanic a atras atenția asupra lipsei unor resurse militare-cheie, precum submarine și avioane de patrulare, necesare pentru susținerea unei prezențe mai consistente în Arctica.

Experții subliniază convergența intereselor de securitate ale SUA, Canadei și Europei în această regiune și solicită o atenție sporită din partea Regatului Unit. Însă un discurs public agresiv privind controlul Arcticii poate agrava tensiunile cu Moscova, care este pregătită să reacționeze ferm împotriva extinderii influenței occidentale.

Schimbările climatice și noua cursă pentru „Drumul mătăsii polare”

Schimbările climatice deschid noi rute comerciale în Arctica, iar topirea gheții ar putea face ca regiunile nordice să fie libere de gheață vara, posibil încă din 2040. Acest lucru amplifică competiția pentru resurse naturale, care reprezintă aproximativ o zecime din economia Rusiei în această zonă. Moscova este îngrijorată de necesitatea de a-și apăra mai bine teritoriul arctic, ceea ce ar putea accentua militarizarea regiunii.

China, care se autodefinește drept stat „aproape arctic”, devine tot mai activă în regiune, în ciuda lipsei unei coaste arctice. Beijingul vede în „Drumul mătăsii polare” o rută maritimă alternativă, mai scurtă și potențial mai sigură decât Canalul Suez, și a extins flota de spărgătoare de gheață. În plus, Rusia și China au efectuat patrule comune deasupra Mării Bering, lângă Alaska.

Potrivit Dr. Elizabeth Buchanan, China a adoptat o strategie hibridă pentru a-și consolida prezența în Arctica, incluzând colaborări academice, științifice și de mediu, precum și acorduri privind pescuitul și parteneriate strategice bilaterale. Aceste demersuri normalizează influența chineză și o transformă într-un partener important pentru statele arctice.

Spionaj și tensiuni în creștere

Documente recente ale Serviciului de securitate al Rusiei, citate de New York Times, semnalează îngrijorarea Moscovei față de activitățile de spionaj chineze în Arctica, mascate sub acoperirea firmelor miniere și a cercetării academice. Regiunea a fost mereu importantă pentru colectarea de informații prin semnale și interceptări, însă în ultimii ani au crescut și alte forme de spionaj.

Un spion rus sub acoperire, care se dădea drept profesor brazilian specializat în probleme arctice, a fost arestat în Norvegia în 2022, unde au fost observate tot mai frecvent drone rusești suspecte. Există temeri legate și de interferența serviciilor secrete ruse în politica locală din Arctica, menită să provoace diviziuni în comunitățile locale.

Pe de altă parte, SUA și-au intensificat colectarea de informații în Groenlanda, ceea ce a generat proteste puternice în Danemarca, aliat NATO. Un diplomat american a fost convocat la Ministerul de Externe danez, iar premierul Danemarcei a declarat: „Nu poți spiona un aliat”.

Provocări pentru Europa și viitorul securității în Arctica

Țările europene sunt îngrijorate atât de tensiunile crescânde cu Rusia, cât și de fiabilitatea partenerului american în gestionarea situației. Niklas Granholm, director adjunct al Agenției suedeze de cercetare în domeniul apărării, afirmă că „China, Rusia și SUA sunt trei puteri globale care se întâlnesc în Arctica, iar ceilalți va trebui să influențăm și să ne adaptăm cât de bine putem.”

Pe fondul topirii gheții, a nesiguranței și a competiției pentru resurse, Arctica se îndepărtează de vechea paradigmă „Nord înalt, tensiune scăzută”. Deși nimănui nu îi convine militarizarea regiunii, tendința actuală pare să conducă exact în această direcție, avertizează The Guardian.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]