O anchetă realizată recent în București a scos la iveală o situație deosebită: aproximativ 1.000 de firme sunt înregistrate la aceeași adresă, o casă părăsită situată pe strada Lămâiului din Sectorul 1. Inspectorii Antifraudă care au verificat sediul au găsit o locuință încuiată, fără niciun semn de activitate, ceea ce ridică semne serioase de întrebare cu privire la realitatea operațiunilor acestor companii.

Ministerul Finanțelor a făcut public acest caz, iar echipele de control ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au mers la fața locului pentru a constata situația. La sosire, inspectorii au găsit o casă închisă cu un lanț gros și un lacăt nou, ferestrele și ușa fiind nepătrunse, iar în fața proprietății s-a acumulat corespondență neridicată, semn al lipsei de activitate de luni întregi.

O adresă cu sute de firme fantomă

O vecină din zonă a explicat pentru presă: „Din toată țara vin aici, firme peste firme. Dar activitate? Nimic. Cred că au doar adresa aici, dar nu locuiește nimeni.” Această constatare întărește suspiciunile că majoritatea firmelor înregistrate la această adresă nu desfășoară activități reale.

Un caz semnificativ descoperit în cadrul anchetei este o firmă care a prejudiciat statul cu 2,6 milioane de lei. „Entitatea a efectuat achiziții intracomunitare de îmbrăcăminte și încălțăminte de la un operator din Grecia. Sunt peste 100 de transporturi de îmbrăcăminte și încălțăminte care s-au comercializat și au alimentat piața neagră dintr-un complex comercial de la marginea Bucureștiului”, a declarat Nanu Toma, inspector adjunct Antifraudă, într-un interviu acordat Antena3.

Fenomen extins la nivel național

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, această situație nu este un caz singular. Operațiunea „Cuibul de fantome” a scos la iveală existența a peste 20.000 de firme care își declară sediile în locații comune, fără a desfășura activități reale. Multe dintre aceste entități sunt inactive sau au datorii fiscale.

Expertul fiscal Gabriel Biriș explică mecanismul fraudei: „De ce e posibilă frauda asta? Pentru că circulă banii între firme. Circulă TVA-ul de la cumpărător la vânzător, la buget și înapoi la cumpărător. Pe cash flow-ul acesta, de fapt, se creează oportunități de fraudă. Firmele astea nu au nimic. Sunt bidoane, sunt fantome. Deci, în legătură cu prejudiciul de recuperat… trebuie să uităm de asta.”

Raportul Curții de Conturi arată că, la nivel național, peste 47.000 de firme utilizează astfel de metode frauduloase, iar prejudiciul total este estimat la peste 30 de miliarde de lei. Autoritățile fiscale și judiciare au sesizat Parchetul în numeroase cazuri, însă amploarea fenomenului indică existența unei rețele vaste și bine organizate.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]