În România, cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces prin cancer în rândul bărbaților, cu o rată de supraviețuire la 5 ani ce nu depășește 20%, chiar și în țările dezvoltate. Specialiștii solicită implementarea urgentă a unor măsuri eficiente, inclusiv a unui program național de screening, pentru a combate această boală cu incidență în creștere. Aceste avertismente au fost făcute cu prilejul Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar, marcată anual pe 1 august.

Medicul pneumolog Beatrice Mahler subliniază gravitatea situației: „La fiecare două minute, în lume un om află un diagnostic greu: are cancer pulmonar”. În România, datele din 2021 indică o rată standardizată de 75 de decese la 100.000 de locuitori, cu 8% mai mare decât media Uniunii Europene. „Statistic, la nivel mondial, 643 de persoane primesc zilnic acest diagnostic, iar fără intervenții clare, incidența va crește cu 67% până în 2040”, avertizează conf. dr. Mahler.

Necesitatea unui program de screening

Potrivit specialistului, screening-ul pentru cancerul pulmonar reprezintă o soluție esențială. În multe țări, criteriile pentru includerea în astfel de programe sunt: vârsta peste 55 de ani, fumător cu un consum de cel puțin un pachet pe zi timp de 20 de ani, chiar dacă a renunțat la fumat în urmă cu mai puțin de 15 ani. Investigația recomandată în aceste cazuri este tomografia computerizată (CT) toracică cu doză scăzută de radiații.

Pe lângă fumători, dr. Mahler menționează alte două categorii ce trebuie monitorizate: persoanele expuse la niveluri ridicate de poluare atmosferică și cei cu antecedente familiale de cancer pulmonar. Fumatul rămâne principalul factor de risc, dar există și alți factori, precum expunerea la radon, azbestul folosit încă în construcții, poluarea urbană sau afecțiunile pulmonare cronice.

Reducerea timpului de la suspiciune la tratament

Un alt aspect critic evidențiat de conf. dr. Mahler este necesitatea eficientizării traseului pacientului în sistemul medical românesc, pentru a scurta intervalul dintre suspiciunea de cancer pulmonar, diagnostic și inițierea tratamentului. „Trebuie să dezvoltăm colaborarea sistemică între pneumolog, radiolog, oncolog, chirurg toracic, medic de familie și alți specialiști, pentru a simplifica și accelera drumul pacientului în sistem”, explică medicul.

Specialiștii de la Institutul „Marius Nasta”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Institutul Național de Sănătate Publică sunt aproape de lansarea unui program național de screening. Acesta va avea dublu rol: investigarea persoanelor cu risc crescut și stabilirea unor proceduri clare care să reducă semnificativ timpii de intervenție.

În prezent, timpul mediu de la efectuarea CT-ului toracic până la confirmarea diagnosticului și începerea tratamentului poate ajunge la aproximativ două luni. Dr. Mahler precizează că, printr-o mai bună coordonare multidisciplinară, acest interval ar putea fi redus la jumătate. De exemplu, dacă pe biletul de trimitere pentru CT este menționată „suspiciune oncologică (SO)”, pacientul poate beneficia de un acces mai rapid, evitând listele obișnuite de așteptare. Totuși, între interpretarea imaginii și etapele ulterioare – confirmarea nodulului, analizele de laborator și imunohistochimie – se pot acumula întârzieri care trebuie eliminate.

Semne de alarmă și nevoi urgente

Simptomele care pot indica existența unui cancer pulmonar, deși adesea apar în stadii avansate, includ: tuse persistentă de peste o lună sau modificarea caracterului tusei, scădere ponderală involuntară și lipsa poftei de mâncare, oboseală la efort minim, dureri toracice prelungite și hemoptizie (expectorarea de sânge).

Provocări în tratament și îngrijire

În cazurile avansate, când opțiunile terapeutice sunt limitate, este esențială paliația, domeniu care, după cum semnalează dr. Mahler, este insuficient dezvoltat în România. „Lipsa sau insuficiența serviciilor paliative agravează suferința pacienților și crește povara asupra aparținătorilor”, afirmă medicul pneumolog.

De asemenea, îngrijirea la domiciliu, un alt sector subfinanțat, rămâne inaccesibilă pentru mulți pacienți cu cancer pulmonar. Pentru a îmbunătăți asistarea acestor persoane, este necesar acces rapid la servicii regionale de screening, dezvoltarea centrelor multidisciplinare specializate, acces prompt la tratament și implementarea unui traseu optimizat și standardizat în sistemul medical pentru pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar, concluzionează dr. Beatrice Mahler.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]