Întreținerea sistemului de detenție din România implică costuri zilnice constante, care sunt acoperite din bugetul public. Pentru anul 2025, suma stabilită de stat pentru fiecare persoană privată de libertate este de 61,40 lei pe zi. Aceste fonduri sunt destinate acoperirii necesităților de bază, precum hrana, utilitățile, asistența medicală, produsele de igienă, combustibilul, serviciile de comunicații și lucrările de întreținere a clădirilor.

Cea mai mare parte a bugetului zilnic este alocată utilităților, respectiv 17,45 lei pentru fiecare deținut, sumă ce acoperă costurile pentru energia electrică, încălzire, apă și serviciile de salubritate. Conform legislației în vigoare, asigurarea unor condiții minime de locuit în penitenciare este obligatorie.

Distribuția restului de cheltuieli zilnice pentru un deținut este următoarea:

• 17,13 lei pentru categoria „alte cheltuieli”, care vizează investițiile și întreținerea infrastructurii;
• 8,91 lei pentru hrană;
• 4,40 lei pentru sănătate (medicamente și materiale sanitare);
• 0,83 lei pentru carburanți;
• 0,63 lei pentru materiale de curățenie;
• 0,15 lei pentru comunicații.

În ceea ce privește alimentația, deși bugetul este de sub 9 lei pe zi, meniurile sunt structurate pentru a oferi diversitate. La micul dejun se servesc, de regulă, pâine, unt, ceai sau lapte, la prânz ciorbe, tocănițe ori paste, iar la cină alimente mai ușoare, precum legume, mămăligă sau cartofi.

Legislația românească și normele europene prevăd standarde stricte pentru spațiul de cazare, îngrijirea medicală și menținerea contactului cu exteriorul, punând accent pe reabilitarea deținuților, nu doar pe sancționarea acestora. În acest sens, persoanele încarcerate pot efectua apeluri telefonice de la aparatele din incinta închisorilor pentru a păstra legătura cu familia, durata și frecvența acestora fiind determinate de regimul de detenție.

Cu toate acestea, aplicarea acestor standarde este îngreunată de supraaglomerarea cronică din unitățile de detenție. Datele de la începutul anului indică faptul că Penitenciarul Rahova funcționa la un grad de ocupare de peste 110%, în timp ce la Penitenciarul Jilava acesta depășea 107%. Această situație pune o presiune suplimentară asupra unui sistem care trebuie să gestioneze simultan costurile financiare și obiectivele de reintegrare socială.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]