Românii care lucrează în străinătate au transferat în țară aproximativ 60 de miliarde de euro în intervalul cuprins între anul 2013 și prima jumătate a lui 2025. Suma este una impresionantă, fiind de peste două ori mai mare decât bugetul alocat inițial pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unei analize publicate pe LinkedIn de Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, și citată de Agerpres.

„Per total, din 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din afara ţării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă remarcabilă, de peste două ori mai mare decât valoarea agreată iniţial a PNRR. Un aspect important este stabilitatea şi rezilienţa acestor sume. Cei plecaţi nu au uitat de “acasă”. Numai în 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB). Practic, suma este de două ori şi jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creşterii numărului de emigranţi şi a veniturilor lor”, a explicat oficialul BNR.

În oglindă, plățile efectuate din România către exterior au atins 1,7 miliarde de euro în 2024, marcând o creștere de 60% față de anul anterior. Deși rezultatul net rămâne pozitiv, la aproximativ 5 miliarde de euro, datele indică o schimbare de trend: încasările încep să scadă, în timp ce ieșirile de capital se accelerează.

Cristian Popa pune această tendință pe seama mai multor factori:

• Incertitudinea economică la nivel global și scumpirea costului vieții, care reduc disponibilitățile financiare ale diasporei;
• Procesul de reîntregire a familiilor în țările de adopție, fapt ce elimină necesitatea trimiterii banilor pentru întreținere;
• Diminuarea numărului de rude rămase în țară către care să fie direcționate fondurile.

„Deşi diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania şi Franţa, în 2024 contribuţia sa financiară o depăşeşte acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste ţări, iar faţă de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare”, a arătat Popa, menționând că acest lucru se datorează veniturilor mai mari și specializării forței de muncă din Marea Britanie și Germania.

Analiza evidențiază și transformarea României în țară de origine pentru remiteri, pe fondul deficitului de personal intern. Suma trimisă din România către alte state a crescut de la sub 400 de milioane de euro în 2019 la aproape 1,7 miliarde de euro anul trecut. „Vreau să fiu foarte clar: fără ei, economia României ar fi mai mică şi traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate. Simplificând, nu ştiu cine ar mai livra comenzile de mâncare în oraşele mari”, a punctat reprezentantul BNR cu referire la lucrătorii străini.

Deși există percepția că fondurile pleacă masiv către Asia, datele arată că Nepal este singura țară din această regiune prezentă în top 10 destinații, cu o pondere de 7,3% din totalul plăților în ultimele 12 luni. Totuși, fluxurile către Nepal au crescut cu 70% într-un singur an.

Cristian Popa avertizează că, pe termen lung, legăturile noilor generații din diaspora cu țara se vor dilua, ceea ce va duce la scăderea încasărilor. Totuși, el subliniază utilitatea acestor bani pentru economia locală:

• Reducerea ratei sărăciei în comunitățile cu mulți emigranți;
• Finanțarea consumului, educației și sănătății pentru sute de mii de familii;
• Susținerea stabilității monedei naționale și finanțarea deficitului de cont curent;
• Creșterea incluziunii financiare prin utilizarea serviciilor bancare.

„Milioane de oameni activi lipsesc astăzi de pe piaţa muncii din România. Mulţi însă se mai şi întorc acasă. (…) În spatele fiecărui transfer se află o poveste, cuiva îi e dor de casă şi o nevoie reală trebuie acoperită. Când aceste condiţii se aliniază, rezultatul înseamnă încasări de aproape 7 miliarde de euro pe an, bani care ţin multe familii pe linia de plutire”, a concluzionat Cristian Popa.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]