A.M. Press
Ultimele stiri din Romania!

Ce a însemnat Italia pentru mine? Salvarea viitorului copiilor mei și rătăcirea sufletului meu

1 10.710

Mă numesc Ileana și am 56 de ani, sunt în Italia, „la fix”, de 11 ani. Sărăcia și grijile m-au izgonit de acasă unde eram săracă din punct de vedere financiar.


APRECIAZA ARTICOLUL !

După 11 ani de muncă în Italia am reușit să rezolv gravele probleme financiare pe care le aveam, deci nu mai sunt acea saracă, fară bani, ci sunt săracă altfel acum.

De săracie tot nu am scapat, mi s-au umplut buzunarele (am un salariu decent, mulțumitor), dar am săracit la suflet.

Copiii au crescut mari fără mine, acum sunt plecați pe drumul vieții cu familiile lor, bărbatul mi s-a obișnuit că banii-i vin lunar și fară muncă, iar eu nu mai găsesc drumul către liniște.

Am îmbătrânit departe de casă, am obosit muncind pentru casă.
Anii de muncă de aici, din Italia, nu au fost ușori. Au fost cei mai grei ani din viața mea, dar am suportat orice de dragul copiilor.

Nopțile nedormite, mâncarea, uneori puțină, alteori suficientă, nu mai are parcă nici un gust. Zilele trec toate la fel!

Copiii sunt acum la casele lor (am 2 băieți), se întrețin singuri, nu mai au nevoie de ajutorul meu.

Bărbatul, deși asteaptă bani de la mine pentru întreținerea casei, în cei 11 ani petrecuți departe unul de celălalt, și-a făcut o viață a lui, una paralelă cu cea pe care o avea cu mine, în care eu nu mai am loc. Ceea ce mai împărțim în doi este spațiul din casa noastră, când merg în concedii în țară.

De multe ori m-am gândit că ar fi timpul să mă retrag acasă, dar la anii mei… nu pot lua nici pensie (nu am ajuns încă la vârsta pensionării) și nici nu ar vrea să mă angajeze cineva.

Cum m-aș putea întreține? Voi continua să muncesc aici, atât cât voi putea, apoi… încotro? Trăiesc între trecut și prezent: trecutul plin de grija copiilor și de teama de a nu reuși să îi intrețin și prezentul în care nu mă mai regăsesc decât singură și pierdută.

Ce a însemnat Italia pentru mine? Salvarea viitorului copiilor mei și rătăcirea sufletului meu.
Sursa: all4romania.eu

loading...
1 Comentariu
  1. Butnariu Constantin spune

    Fiecare își duce crucea după cum îi este, mai grea sau mai ușoară. Pentru mine, a fost o revelație, născându – mă a doua oară într-un Hristos. Plecat cu un scop, am ajuns să fac cu totul altceva. Totul a fost gândit și programat de către bunul Dumnezeu, ca să mă lepăd de vechiul stil de viață și de a apuca pe Calea cea bună. Toate ne sunt date, dar nu toate spre folos! Alegerea o facem mereu noi, cu îndărătnicie și înverșunare, cu mândrie și răutate, cu cădere în păcat și iubire de arginti. Până nu am ajuns sărac, mâncând alături de oamenii străzii, până ce nu m-am lepădat de Sine și mândrie, nu am putut să percep Lucrarea Sa. Atunci când, în genunchi, cu lacrimi de rugăciune, m-am dăruit Maicii Sale, a venit și schimbarea. Avem impresia că banii și obligațiile familiale sunt totul și că nimic nu este mai important decât a ne jertfi spre a răzbi, dar singurul scop în viață, este doar acela de a ne mântui. Iar pentru aceasta, Dumnezeu și nimic altceva, nu trebuue sa fie mai presus. Pentru majoritatea, pare extremism religios ceea ce vorbesc, dar nu la acest lucru mă refer, la a vă duce spre extreme. Importantă este schimbarea, adică de a vă lepăda de mândrie și de a vă lăsa în voia Domnului. De a fi curați în suflet, în gânduri și în priviri, de a fi buni cu ceilalți și de a face fapte bune și plăcute Domnului. Nu teoria trebuie să vi-o însușiti ci practica. Degeaba faci o sută de mătănii, dacă în sufletul tău este tot ură. Degeaba dai bani preotului să se roage ptr sufletul tău, dacă nu o faci chiar tu! Acolo în Italia, am citit prima Biblie și aceea dată de un penticostal, dar asta nu m-a abătut de la Credința mea. Dumnezeu nu are coloratură politică sau de rasă. El este iubire și atât. Mai departe, fiecare trebuie să discearnă ce este drept, bine și corect. Fiecare biserică are rolul de a atrage prozeliți și susținători. Dumnezeu este unul singur și cere iubire. Diferențele, fac dezbinare și aruncă ură. Mersul în Italia, pentru mine, a fost că mersul lui Iisus în Pustiu. Am fost încercat cu de toate, dar nu am căzut din nou. Mi-am înțeles scopul, am aflat Calea și am încercat să nu mă abat (prea tare) de la acestea. Dacă în viață, nu îl veți pune pe Dumnezeu pe primul loc, atunci mereu veți orbecăi după Adevăr. Schimbarea vine din interior, din sufletul vostru. Este Săptămâna Mare, a Patimilor și ceea ce v-am spus, este numai Adevărul, fiindcă după ce îl primești pe bunul Dumnezeu în suflet, numai este loc de minciună! Sănătate vă doresc și să reușiți să faceți Schimbarea! Sărbători fericite, alături de cei dragi vouă și în primul rând, alături de Dumnezeu!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata