Cearta cu îngerul. De murire, omule, o să-ți fie dor!

 

Ce să faci cu eternitatea? E de prisos,
Zise îngerul cel drăgăstos
Auzindu-mă cum mă rog, mă rog,
Îngenunchiat inorog
Pentru clipe lungi, ca niște slobozi cârlani,
Pentru la mulți ani.

Chiar dacă te-ar spăla Cel de Sus pe picioare
Chiar dacă Mariile Magdalene
Ori femeile cerului oarecare
Ți-ar susura osanale
Ar deveni plicticos.
Mai bine stai acolo, la tine, jos!

Distribuie prietenilor

Așa m-a certat îngerul păzitor
Un fel de bodyguard din nor,
De pe soclul salariului lui de aviator.

Stai naibii, zise el,
Suplu ca firul de pătrujel
Mirosind a subsuori de cocori
Cu care te prefaci că zbori
Stai naibii pe pământ, acasă,
Cu muritorii tăi la masă
Nu te mai invita
La cina cea de taină a mea!

Nu e mare scofală să fii nemuritor
De murire, omule, o să-ți fie dor
Zise  îngerul călare pe nor,
Călare pe trecerea prin viață a tuturor.

Era, murind de plictiseală, în cer
Al Dumnezeului ușier.

Lucian Avramescu, 20 august 2018, Mamaia