Criza încălzirii globale: Semnele vitale ale Planetei au ajuns deja într-un punct fără întoarcere

 

Cei mai fierbinți cinci ani înregistrați până acum sunt cei cuprinși în a doua parte a decadei 2010-2020. De altfel, anul 2020 a fost al doilea cel mai călduros an din istorie.

Un nou studiu care urmărește semnele vitale ale planetei a constatat că mulți dintre indicatorii cheie ai crizei climatice globale se înrăutățesc și fie se apropie, fie depășesc punctele critice pe măsură ce pământul se încălzește. Mai exact, emisiile de dioxid de carbon, acidificarea oceanelor și pierderea suprafețelor de pădure din Amazon înregistrează noi recorduri, notează The Guardian.

Studiul, care a fost denumit „World Scientists’ Warning of a Climate Emergency 2021” și publicat de Oxford University Press, a constatat că, în general, aproximativ 16 din 31 de semne vitale planetare urmărite, inclusiv concentrațiile de gaze cu efect de seră, conținutul de căldură al oceanului și masa de gheață, au stabilit noi recorduri îngrijorătoare.

„Există dovezi din ce în ce mai mari că ne apropiem sau deja am depășit punctele de vârf asociate cu părți importante ale sistemului Pământului”, a declarat William Ripple, cercetător în ecologie și mediu la Universitatea de Stat din Oregon, care este și coautor al studiului.

„Semnele vitale planetare actualizate pe care le prezentăm reflectă în mare măsură consecințele unei situații care nu seamănă cu ce se întâmplă în mod normal”, a spus Ripple, adăugând că „o lecție majoră generată de pandemia de Covid-19 constă în faptul că chiar și transportul și consumul, dacă scad la un nivel mare, nu sunt suficiente pentru a opri efectele devastatoare. De aceea susținem că sunt necesare schimbări ale sistemului”.

Pandemia de COVID-19 a schimbat modul în care oamenii gândesc, dar nu a redus poluarea

În timp ce pandemia a oprit economiile și a schimbat modul în care oamenii gândesc despre muncă, școală și călătorii, aceasta nu a făcut prea mult pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial. Utilizarea combustibililor fosili a scăzut ușor în 2020, dar autorii unui raport publicat în revista BioScience subliniază că dioxidul de carbon, metanul și oxidul de azot „au stabilit noi recorduri pentru concentrațiile atmosferice atât la finalul lui 2020, cât și în 2021”.

În aprilie 2021, spre exemplu, concentrația de dioxid de carbon a atins 416 părți pe milion, aceasta reprezentând cea mai mare concentrație medie lunară înregistrată vreodată la nivel mondial. Cei mai fierbinți cinci ani înregistrați până acum sunt cei cuprinși în a doua parte a decadei 2010-2020. De altfel, anul 2020 a fost al doilea cel mai călduros an din istorie.

Studiul a constatat, de asemenea, că sistemele de creștere a animalelor, precum sunt bovinele sau ovinele, care reprezintă sursă semnificativă de gaze cu efect de seră ce conduc la încălzirea planetei, au crescut foarte mult în ultima perioadă, iar masa lor totală este mai mare acum decât cea a tuturor oamenilor și animalelor sălbatice combinate. Rata pierderii pădurilor din Amazon a crescut atât în 2019, cât și în 2020, ajungând la un maxim al ultimilor 12 ani în cursul anului trecut, atunci când au fost defrișate peste 1,11 milioane de hectare de pădure.

Acidificarea oceanelor este aproape de record istoric și, combinată cu temperaturi mai calde ale oceanului, amenință recifele de corali de care depind mai mult de jumătate de miliard de oameni pentru a obține hrană și venituri financiare din turism. De asemenea, recifele de corali au rolul de a proteja liniile de coastă împotriva valurilor de tip tsunami și a furtunilor.

Perspectivele pozitive
Există, însă, anumite perspective încurajatoare în studiu, scriu jurnaliștii de la The Guardian, iar acestea fac referire la subvențiile pentru combustibili fosili, care au atins un nivel record și planurile de renunțare a investițiilor în combustibilii fosili.

Pentru a schimba cursul urgenței climatice, autorii studiului scriu că trebuie să se producă modificări profunde. Aceștia afirmă că lumea trebuie să cadă de comun acord asupra unui preț global pe carbon, care să fie legat de un fond just din punct de vedere social pentru finanțarea politicilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în țările în curs de dezvoltare.

Autorii studiului subliniază, de asemenea, necesitatea unei eliminări treptate a combustibililor fosili, pledând chiar pentru o eventuală interzicere a proiectelor care presupun o poluare masivă cu dioxid de carbon. Totodată, aceștia susțin că e necesară dezvoltarea unor rezerve climatice strategice la nivel global, care să protejeze biodiversitatea și să reducă rezervoarele naturale de carbon. În același timp, educația climatică ar trebui să facă parte din programele școlare din întreaga lume, mai precizează autorii studiului.

Studiul mai evidențiază că „politicile de atenuare a crizei climatice sau a oricărei alte amenințări a mediului înconjurător nu ar trebui să se concentreze doar asupra ameliorării simptomelor, ci și asupra abordării cauzelor fundamentale precum exploatarea excesivă a Pământului”.

„Numai luând în considerare această problemă de bază”, scriu autorii, „oamenii vor fi capabili să asigure sustenabilitatea pe termen lung a civilizației umane și să ofere generațiilor viitoare posibilitatea de a prospera

Prfeluat din DIGI24.ro