O propunere legislativă inițiată de un grup de parlamentari urmărește să limiteze accesul cetățenilor la informațiile de interes public, o măsură care ar putea conduce la o transparență redusă din partea statului.

Cadrul legal actual, Legea 544/2001, care reglementează accesul la informații publice, este deja considerat de mulți ca fiind deficitar. Actul normativ este criticat pentru că include numeroase carențe ce îngreunează eforturile celor care doresc să obțină date despre activitatea instituțiilor statului, generând adesea efecte contrare scopului său declarat.

În practică, în special în cazul solicitărilor legate de cheltuirea banilor publici, autoritățile oferă frecvent răspunsuri evazive, incomplete sau generale. La aceasta se adaugă termenele de răspuns extinse și absența unor sancțiuni clare, factori care permit unor conducători de instituții să ignore cererile venite din partea cetățenilor.

Pe lângă aceste deficiențe existente, un nou proiect de lege, înregistrat la Senat, propune înăsprirea condițiilor de acces la informațiile publice. Dacă va fi adoptată, inițiativa ar oficializa o lipsă de transparență deja manifestată în ultimii ani, prin exceptarea mai multor categorii de informații de la comunicarea publică.

Inițiativa legislativă propune introducerea unui regim special pentru anumite date, permițând astfel autorităților să respingă cererile pe motiv că informațiile solicitate nu sunt de interes public. Categoria informațiilor cu caracter special ar include „orice informație care privește cercetări științifice în curs de derulare sau finalizate, rezultate și metodologii ale cercetărilor științifice, informații privind secrete comerciale, patente”.

Proiectul nu definește clar criteriile pentru stabilirea caracterului special al unei informații, lăsând această decizie la latitudinea fiecărei instituții. În absența unor prevederi precise, există riscul ca restricțiile să fie aplicate discreționar pentru aproape orice date pe care conducerea unei instituții nu dorește să le facă publice. Conform propunerii, autoritățile publice ar avea dreptul de a refuza motivat comunicarea datelor solicitate în două situații principale:

• cererile au fost formulate cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) din Legea nr. 544/2001, care consacră dreptul oricărei persoane de a solicita și obține informații de interes public;
• pentru informațiile solicitate a fost stabilit un regim special.

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că proiectul este necesar pentru a stabili un „echilibru” între dreptul cetățenilor la informare și nevoia de a limita posibilele „abuzuri” în relația acestora cu instituțiile publice.

„Cu toate acestea, forma actuală a legii permite crearea unui dezechilibru între scopul legii şi interesul anumitor solicitanți. Considerăm că nu poate fi acceptat ca obligativitatea asigurării accesului la astfel de informaţii să creeze, pentru anumite persoane, care nu justifică vreun interes nici măcar aparent în aflarea acestor informații, un mecanism prin care să se urmărească în fapt blocarea activităţii instituțiilor şi autorităţilor de putere publică prin solicitări de informaţii repetate sau obţinerea unor informaţii care poate aduce prejudicii patrimoniale instituției/autorităţii (invenţii, cercetări, patente etc)”, se arată în documentul care însoțește proiectul.

Autorii proiectului, parlamentari PNL, mai argumentează că ar exista persoane care utilizează informațiile publice în interes personal, „pentru anumite lucrări sau diverse petiţii/sesizări tendențioase ori în alte domenii”. Aceștia consideră că, deși publice, datele rezultate din activitatea personalului instituțiilor nu ar trebui folosite în „mod abuziv”, motiv pentru care propun restrângerea accesului la ele.

„Ori, de multe ori, informaţiile solicitate sunt rezultatul activităţii desfăşurate în unitatea publică, obținute prin munca de zi cu zi a personalului salariat, informaţii care nu pot fi folosite în mod abuziv. Considerăm că accesul la informațiile de interes public trebuie să fie justificat de un minim interes public, respectiv prin cererile formulate solicitantul să justifice motivele pentru care apreciază că îi este necesară furnizarea informaţiilor solicitate”, mai spun inițiatorii în expunerea de motive.

Pe de altă parte, proiectul legislativ adaugă o nouă obligație pentru autoritățile și instituțiile publice: publicarea, pentru o perioadă de cinci ani, a informațiilor prevăzute la art. 5, alin. (1) din Legea nr. 544/2001. Acestea includ:

• actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției;
• structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare și programul de audiențe;
• numele și prenumele persoanelor din conducere și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
• datele de contact ale instituției: denumire, sediu, numere de telefon, fax, adresa de e-mail și pagina de internet;
• sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
• programele și strategiile proprii;
• lista documentelor de interes public;
• lista categoriilor de documente produse și/sau gestionate potrivit legii;
• modalitățile de contestare a deciziei instituției în situația în care solicitantul se consideră vătămat în privința dreptului de acces la informațiile publice.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]