• Home
  • De la prieteni
  • Florentin Scaleţchi: SIMULACRUL DEMOCRAŢIEI. Una spunem, alta gândim şi cu totul alta facem!

Florentin Scaleţchi: SIMULACRUL DEMOCRAŢIEI. Una spunem, alta gândim şi cu totul alta facem!

scaletchi 1

După ce v-am prezentat codiţiile şi apoi premizele pentru care a fost necesară apariţia Rezoluţiei nr 2199/ 10 iunie 2010 a Uniunii Europene, acum am să vă prezint ce lege trebuie să adopte statele membre, în care să înglobeze, cele 48 de articole pe care le-au adoptat în şedinţă comună Parlamentul Uniunii Europene. Fiind de mare valoare şi importanţă fiecare articol am să le dau publicităţii în câte 16 articole, în fiecare săptămână .
Acţiuni mai coordonate şi mai pragmatice în favoarea apărătorilor drepturilor omului
34. consideră că UE trebuie să dezvolte o abordare holistică în ceea ce-i priveşte pe apărătorii drepturilor omului, pentru a spori credibilitatea şi eficienţa politicii UE în statele membre UE şi în relaţiile cu ţările terţe, incluzând, în acelaşi timp, măsuri de sprijin pentru a garanta siguranţa activităţilor acestora, precum şi măsuri preventive şi de protecţie, ţinând cont în acelaşi timp de necesităţile pe termen scurt şi lung ale apărătorilor drepturilor omului; subliniază că strategia revizuită pentru IEDDO şi Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului ar trebui să reflecte această abordare;
35. consideră că UE trebuie să indice în mod clar posibilele sancţiuni care ar putea fi aplicate ţărilor terţe ce comit încălcări grave ale drepturilor omului şi să le aplice; reiterează, încă o dată, solicitarea adresată Comisiei şi Consiliului şi, în particular, ÎR/VP de a transpune în practică clauza referitoare la drepturile omului din cuprinsul acordurilor internaţionale şi de a institui astfel un mecanism veritabil de aplicare concretă a acesteia, în spiritul articolelor 8,9 şi 96 din Acordurile de la Cotonou;
36. consideră că, pentru a dezvolta acţiuni mai pragmatice, Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru politica externă şi de securitate ar trebui să evalueze periodic aplicarea Orientărilor UE privind apărătorii drepturilor omului de către fiecare delegaţie UE în ţările terţe, să acorde prioritate şi să monitorizeze îndeaproape această activitate şi să adreseze acelor misiuni în cadrul cărora aplicarea acestor orientări a fost evident slabă recomandarea de a-şi intensifica acţiunile;
37. invită Consiliul să sporească accesibilitatea Europei pentru apărătorii drepturilor omului care nu pot să rămână în ţările lor de origine; invită Consiliul şi Comisia să pregătească şi să aplice măsuri specifice pentru a facilita accesul unor astfel de apărători ai drepturilor omului către Europa;
38. reaminteşte necesitatea de a depăşi lipsa unei strategii coerente de protecţie şi azil prin punerea sistematică în aplicare a unor măsuri şi iniţiative pe termen scurt şi lung; solicită Înaltei Reprezentante să prezinte Parlamentului European, până la sfârşitul anului 2010, un raport cu privire la măsurile luate în acest scop;
39. îşi reiterează solicitarea ca statele membre să dezvolte cu prioritate o politică coordonată de emitere a vizelor în regim de urgenţă pentru apărătorii drepturilor omului şi membrii familiilor acestora, pentru care regimurile speciale aplicate de Spania şi Irlanda pot servi drept exemplu; este ferm încredinţat că investirea noilor delegaţii ale Parlamentului European cu competenţa de a formula recomandări statelor membre cu privire la emiterea de vize în regim de urgenţă ar reprezenta un progres semnificativ pentru politica Uniunii în domeniul drepturilor omului; opinează că o trimitere clară la această posibilitate în Proiectul de manual pentru procesarea solicitărilor de viză şi modificarea vizelor emise ar putea fi de mare ajutor pentru a ajunge la această abordare comună, după cum Parlamentul European s-a exprimat deja în cursul procesului de control juridic al măsurii menţionate mai sus;
40. îndeamnă cele 27 de state membre să urmeze aceeaşi direcţie în ceea ce priveşte emiterea de vize pentru apărătorii drepturilor omului;
41. subliniază necesitatea ca, concomitent cu aceste vize în regim de urgenţă, apărătorilor drepturilor omului să li se ofere protecţie şi adăpost temporar în Europa, alocându-se eventual resurse financiare şi locuinţe pentru adăpostirea acestora, precum şi programe asociate (activităţi în domeniul drepturilor omului, conferenţiere în cadrul universităţilor europene, cursuri de limbă etc..; salută iniţiativa oraşelor adăpost promovată de Preşedinţia cehă, precum şi Programul Protecţie şi adăpost implementat de guvernul spaniol cu începere din 2008 şi solicită ÎR/VP ca, în cadrul SEAE, să finalizeze, până la sfârşitul anului 2010, un program european de protecţie şi adăpostire, de implementat în 2011, fără a lipsi însă celelalte oraşe de responsabilităţile ce le incumbă; invită, prin urmare, Înalta Reprezentantă să prezinte Parlamentului European un manual cu privire la modul de înfiinţare a unui oraş-adăpost, precum şi o propunere-cadru care să sprijine legăturile între astfel de oraşe; solicită continuarea sprijinului acordat altor iniţiative existente în această privinţă;
42. subliniază în continuare că, atunci când este periclitată viaţa sau sănătatea fizică şi mentală a unui apărător al drepturilor omului, statele membre şi delegaţiile UE ar trebui să sprijine şi să dezvolte şi alte instrumente de protejare şi mecanisme de reacţie urgentă; consideră că, pentru aceasta, ar trebui întărită cooperarea cu apărătorii drepturilor omului la nivel local şi societatea civilă;
43. salută cooperarea actuală dintre mecanismele de protecţie existente la nivel european şi internaţional, care ar putea fi întărită mai mult prin schimburi sistematice de informaţii şi strategii, pentru a asigura o complementaritate mai bună între toate acestea, atât în ceea ce priveşte schimbul de informaţii în cazuri de urgenţă, cât şi coordonarea pentru acţiunile de sprijin pe termen lung, de exemplu prin utilizarea unei platforme online securizate, accesibilă tuturor părţilor interesate cu statut oficial; salută, în această privinţă, reuniunile anuale organizate de Consiliul Europei, precum şi reuniunile anuale „inter-mecanisme” organizate de Observatorul pentru protejarea apărătorilor drepturilor omului, un program comun al Federaţiei internaţionale pentru drepturile omului (FIDH), al Organizaţiei mondiale împotriva torturii (OMCT), cu scopul de a consolida interacţiunea dintre mecanismele şi instituţiile internaţionale şi regionale şi instituţiile de protejare a apărătorilor drepturilor omului; invită actualele grupuri operative pentru apărătorii drepturilor omului din Europa din cadrul Grupului de lucru pentru drepturile omului al Consiliului şi Consiliului Europei, acesta din urmă fiind o iniţiativă aparţinând Comisarului Consiliului Europei pentru drepturile omului, să exploreze unele modalităţi de cooperare mai strânsă;
44. solicită ca, în contextul aplicării Tratatului de la Lisabona, instituţiile UE să stabilească un mecanism interinstituţional de cooperare cu privire la apărătorii drepturilor omului; consideră că instituirea acestui mecanism ar putea fi facilitată prin stabilirea unor servicii centralizate pentru apărătorii drepturilor omului în cadrul tuturor instituţiilor şi organelor UE, aceste puncte centrale lucrând în strânsă cooperare cu persoanele responsabile pentru drepturile omului şi democraţie din cadrul misiunilor şi a delegaţiilor UE;
45. invită Consiliul şi Comisia să analizeze posibilitatea creării unui sistem de alertă care să fie utilizat în comun de instituţiile UE şi toate celelalte mecanisme de protecţie;
46. consideră că schimbul de informaţii ar putea fi, de asemenea, facilitat de crearea unor baze de date specifice sau a unor „jurnale de bord” pentru a păstra o evidenţă a activităţilor întreprinse, în special în ceea ce priveşte persoanele, garantând în acelaşi timp respectarea deplină a confidenţialităţii;
47. invită Comisia Europeană să urmărească şi să monitorizeze în mod periodic punerea în aplicare pe termen scurt şi lung a Orientărilor UE privind apărătorii drepturilor omului şi să prezinte rapoarte Subcomisiei pentru drepturile omului a Parlamentului European;
48. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi statelor membre ale UE.

Prof.univ.dr. Florentin Scaleţchi
Preşedinte fondator OADO

Parteneri