„Jumătate dintre români nu vor mașini electrice.” Motivul nu este cel la care te gândești.
În ciuda planului Uniunii Europene de a interzice vânzarea de mașini noi cu motoare pe combustibili fosili din 2035, șoferii rămân reticenți în a face tranziția către vehiculele electrice. Un studiu recent realizat de carVertical arată că majoritatea cumpărătorilor din România nu sunt încă pregătiți să achiziționeze o astfel de mașină.
Conform sondajului, preferințele șoferilor români se îndreaptă în continuare către motoarele tradiționale. Întrebați ce tip de propulsie preferă, 45,9% dintre respondenți au ales motorina, 35,9% au optat pentru benzină, 13,2% pentru motoare hibride și doar 5% pentru cele electrice. Aceste cifre subliniază că vehiculele cu ardere internă domină piața preferințelor.
Rezultatele studiului arată că aproape jumătate dintre cumpărătorii români (45,6%) au afirmat că nu ar cumpăra un vehicul electric în prezent. Doar 14,4% ar lua în considerare o astfel de achiziție acum, în timp ce 40% dintre respondenți au fost indeciși, declarând că ar putea cumpăra o mașină electrică în viitor.
Pentru cei dispuși să facă pasul către un vehicul electric, principalul argument este cel financiar. 42,4% dintre aceștia consideră că utilizarea și întreținerea unei mașini electrice sunt mai ieftine, dat fiind numărul redus de piese mobile și prețurile în creștere la carburanți. Alți factori includ taxele mai mici (28,5%), subvențiile guvernamentale (12,1%) și motivele ecologice (13,2%). De asemenea, 3,8% ar alege un vehicul electric pentru a evita taxele și restricțiile din zonele cu emisii reduse.
În România, stimulentele sunt semnificative. Vehiculele electrice sunt scutite complet de la plata taxei de înmatriculare și a impozitului anual. În plus, guvernul oferă subvenții de până la 7.500 de euro (aproximativ 37.000 de lei) prin programul Rabla Plus pentru achiziționarea de mașini electrice noi.
Principala barieră în calea adoptării mașinilor electrice rămâne prețul ridicat, menționat de 35,4% dintre respondenții din România. Alte motive de îngrijorare sunt infrastructura de încărcare slab dezvoltată (25,3%), autonomia redusă a bateriilor (23,9%) și valoarea scăzută la revânzare (8%).
Situația din România contrastează cu cea din alte țări europene. În Suedia și Germania, vânzările de vehicule electrice noi au scăzut semnificativ după ce guvernele au eliminat subvențiile în 2022, respectiv la finalul lui 2023. O tendință similară de încetinire a fost observată și în SUA, sub administrația Trump, care a redus politicile favorabile vehiculelor electrice.
Spre deosebire de acestea, România a majorat în 2025 subvențiile pentru mașini electrice și sprijinul pentru infrastructura de încărcare. Aceste măsuri au poziționat țara în fruntea regiunii Europei Centrale și de Est în ceea ce privește rata de adoptare a vehiculelor electrice.
Tranziția către electrificare generează însă și restructurări majore în industria auto. În 2025, producători precum Stellantis, General Motors și Nissan au anunțat concedieri semnificative pentru a reduce costurile. Stellantis a disponibilizat temporar 900 de angajați, GM a concediat peste 3.000 de persoane, iar Nissan plănuiește eliminarea a 10.000 de locuri de muncă la nivel global. Reduceri de personal au fost anunțate și de Porsche, Volvo și Volkswagen.
În același timp, piața europeană este modelată de concurența tot mai puternică din partea producătorilor chinezi. Compania BYD și-a extins rapid prezența și, în aprilie 2025, a depășit pentru prima dată Tesla la vânzările de vehicule electrice cu baterie (BEV) în Europa. BYD a înregistrat o creștere a vânzărilor de 359% față de anul precedent, în ciuda tarifelor impuse de UE pentru vehiculele electrice din China.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






