Lucian Avramescu: De ce te temi de moarte, viaţă? (pseudofabulă)
De ce te temi de moarte viaţă
Bleagă rămâi, fără cuvinte
Pleoştită eşti de tot la faţă
De parcă ţi-a căzut un dinte
Stai dreaptă, fă-l pe dracu ghem
Bun să-mpleteşti din el ciorapi
Fă-ţi cruci cu limba la blestem
Depinzi de tine să nu crapi
Hai, suie în căruţă, toanto
Nu-ţi lua boccele, calul murg
Te-o duce vesel mai departe
La târg şi dincolo de târg
Ai mâini, picioare, sex şi fese
Eşti mai dotată decât ea
Spui că ţi s-a urât de lume
Aruncă-ţi vorba, taci, puşchea
Moartea nu are ce ai tu
Nici seri doinind, nici dimineaţă
Şi ea, oricât s-ar opinti
Fiindcă-i moartă n-are viaţă
Nu-ţi cere dreptul la sfârşit
Gândindu-l, vine mai aproape,
Iubeşti? Respiră-n infinit
Destui vor fi să te îngroape
Doamnă Viaţă, îţi vorbesc
Pune în noi purcoi de verbe
Te baţi cu mine-accept, primesc,
Scot spada inimii acerbe
Aşa te vreau, necruţătoare,
Fii viaţă pururi luptătoare
Iar moartea ce se dă splendoare
De proastă ce e nici nu moare
21 ianuarie 2019, Sângeru