Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat suspendarea activității în toate parchetele din țară, ca formă de protest față de proiectul Guvernului care modifică pensiile magistraților. Decizia a fost luată în urma adunărilor generale ale procurorilor din Parchetul General, 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii, care au hotărât să suspende activitatea, soluționând doar cauzele urgente. Singurele excepții sunt Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care nu s-au alăturat protestului.

Protestul procurorilor: forme și excepții

Conform comunicatului CSM, protestul procurorilor constă în:

• suspendarea activității, cu soluționarea exclusivă a cauzelor urgente, precum cele care impun măsuri de arestare preventivă, arest la domiciliu, punerea în executare a mandatelor europene de arestare și cererile de extrădare, precum și cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive sau cele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorii;
• suspendarea relațiilor cu publicul și a primirii în audiență;
• sprijinirea formelor de protest adoptate de instanțele judecătorești.

De asemenea, un parchet a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a constata existența unui conflict constituțional între puterile Judecătorească și Executivă.

Judecătorii suspendă activitatea, cu excepția cazurilor urgente

În ultimele două zile, toate cele 16 curți de apel, tribunalele și judecătoriile au anunțat suspendarea activității, cu excepția unor cauze prioritare. Judecătorii vor continua să soluționeze următoarele categorii de dosare:

• În materie penală: măsuri preventive, măsuri de siguranță cu caracter medical, cereri privind emiterea mandatelor de supraveghere;
• În materie civilă: măsuri de protecție a minorilor (adopții sau plasamente de urgență), măsuri asiguratorii, ordonanțe președințiale în situații ce pun în pericol integritatea minorilor sau tratamente medicale, răpiri internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor.

Judecătorii pot, de asemenea, să ia decizii în cauze considerate „extrem de urgente” și vor continua redactarea hotărârilor din dosare deja soluționate. Curțile de Apel au precizat că vor soluționa doar cauzele ce privesc drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, inclusiv în faza de urmărire penală, măsuri preventive privative de libertate, declararea indezirabilității, custodia publică și suspendarea executării actelor administrative.

Modificările proiectului privind pensiile magistraților

În cadrul unei ședințe a coaliției de guvernare, desfășurată marți seară și susținută de liderii acesteia, s-a decis modificarea proiectului inițial referitor la pensiile magistraților. Noua variantă prevede limitarea pensiilor la 75% din ultimul salariu net încasat în activitate, față de propunerea inițială de 70%. Totodată, perioada de tranziție până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani a fost extinsă de la 10 la 15 ani.

Proiectul urmează să fie adoptat în ședința Guvernului programată pentru vineri, 29 august.

Reacția Consiliului Superior al Magistraturii

Într-un comunicat emis pe 21 august, CSM a semnalat o escaladare a atitudinilor ostile față de judecători și procurori, manifestată prin:

• luări de poziție repetate ale reprezentanților coaliției de guvernare care încearcă să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare ale țării;
• intensificarea campaniilor media împotriva sistemului judiciar;
• promovarea agresivă a ideii că modificarea pensiilor speciale urmărește eliminarea unor privilegii;
• ignorarea argumentelor reprezentanților justiției și punerea constantă în discuție a statutului magistraților într-un climat de ură publică generată de factorul politic;
• manifestarea disprețului față de magistrați, în ciuda recunoașterii eforturilor acestora de a-și exercita atribuțiile cu onestitate și profesionalism.

CSM a subliniat că aceste acțiuni urmăresc să inducă ideea că justiția este un instrument la dispoziția politicului, ignorând valorile statului de drept.

Forul magistraților a solicitat ca orice intervenție legislativă sau de altă natură asupra judecătorilor și procurorilor să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar, să includă o justificare transparentă și să asigure proporționalitatea măsurilor cu specificul și riscurile activității judiciare.

CSM a mai atras atenția că modificările propuse la pensiile speciale afectează grav independența justiției și că nu există nicio justificare pentru aceste schimbări, mai ales după adoptarea reformei pensiilor de serviciu prin Legea 282/2023.

În plus, Consiliul a calificat atitudinea Guvernului drept inadmisibilă, exprimând o poziție de forță și autoritate față de puterea judecătorească, incompatibilă cu o societate democratică și mai apropiată de regimuri autocratice. De asemenea, CSM a acuzat Guvernul Bolojan că acționează contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor, precum și principiului cooperării loiale între puteri.