În România există 5.494 de locuințe fără acces la energie electrică, în care trăiesc peste 11.600 de persoane, aproape jumătate fiind copii minori, potrivit datelor centralizate în 2024 de Asociația Energia Inteligentă, cu sprijinul Ministerului Energiei, prin primul Registru Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică (RENGEER). Majoritatea acestor case se află în zone montane izolate, fără posibilități reale de racordare la rețeaua electrică, iar condițiile sociale și administrative complică și mai mult accesul la electricitate.

Profilul gospodăriilor fără energie electrică

Conform Asociației Energia Inteligentă, 87% dintre locuințele fără electricitate nu sunt cadastrate, ceea ce îngreunează identificarea și implementarea unor soluții instituționale. În plus, 64% dintre locuitorii acestor gospodării au venituri sub salariul minim pe economie, ceea ce limitează capacitatea lor de a plăti consumul de energie chiar dacă ar fi racordați. Accesul dificil reprezintă o altă barieră majoră: în 53% dintre cazuri drumul până la locuințe este greu practicabil, iar pentru 10% dintre acestea nu există drumuri de acces.

În aceste condiții, cea mai viabilă soluție pentru aceste comunități sunt sistemele fotovoltaice, care pot furniza energie electrică gratuită, folosind resursa solară.

Distribuția geografică și impactul social

Harta realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că județul Satu Mare are cele mai multe locuințe fără electricitate, respectiv 585, urmat de Bistrița-Năsăud (543), Harghita (468), Covasna (365) și Suceava (358). Organizația atrage atenția asupra efectelor grave ale lipsei accesului la electricitate: copii care învață în condiții precare, fără lumină electrică și fără acces la tehnologie, familii fără frigider sau televizor, persoane care nu pot încărca telefoanele pentru a apela serviciile de urgență și bătrâni care nu pot folosi aparate medicale esențiale.

Proiectul „Energie pentru viață” și intervențiile realizate

Inițiat în vara anului 2021, proiectul „Energie pentru viață” a fost lansat pentru a evidenția problema sărăciei energetice extreme din România. Până în prezent, în cadrul celor zece etape ale proiectului, au fost electrificate 71 de gospodării din 35 de cătune, situate în opt județe (Alba, Harghita, Vrancea, Bistrița-Năsăud, Cluj, Mureș, Hunedoara, Buzău), prin instalarea de sisteme fotovoltaice complete (panouri și baterii). Cu toate acestea, aceste intervenții reprezintă doar o mică parte din necesarul real.

Eșecul politicilor publice și lipsa continuității

Asociația Energia Inteligentă subliniază că problema accesului la electricitate nu este doar una geografică sau tehnică, ci și un rezultat al eșecului politicilor publice și al indiferenței sociale. De peste 30 de ani, România a lansat mai multe programe naționale de electrificare, însă niciunul nu a fost finalizat cu succes. Lipsa continuității politice, birocrația excesivă și incoerența legislativă au blocat un proces care ar fi trebuit să fie o prioritate națională.

Primul program coerent a fost aprobat în 2007, dar s-a dovedit ineficient din cauza lipsei unor mecanisme administrative și financiare adecvate. În 2012, un nou program pentru perioada 2013–2016 nu a fost adoptat, iar agenția responsabilă a fost desființată în același an. În 2016, programul „Prima Lumină”, susținut printr-un memorandum cu Norvegia pentru electrificarea a 10.000 de case, a fost blocat de schimbarea guvernării.

În 2019, Guvernul a lansat programul „Sisteme fotovoltaice pentru gospodării izolate”, care prevedea finanțarea nerambursabilă de 25.000 de lei pentru instalarea de panouri solare la peste 7.100 de locuințe aflate la distanțe mai mari de 2 km de rețea. Programul a eșuat însă din cauza unui ghid de finanțare prost conceput și a condițiilor birocratice greu de îndeplinit pentru primăriile mici și beneficiarii direcți.

Obiectivele strategice și soluțiile propuse

Strategia energetică a României pentru perioada 2025–2035 recunoaște existența a 7.500 de locuințe neconectate la rețeaua electrică, dintre care 4.700 sunt locuite permanent. Printre cauzele identificate se numără sărăcia, costurile ridicate, distanța față de rețea, lipsa actelor de proprietate și locuirea informală.

Strategia stabilește ca obiectiv ca până în 2035 toate gospodăriile și întreprinderile să aibă acces la electricitate, propunând soluții descentralizate, precum micro-rețele, generare distribuită și comunități energetice locale, cu un accent special pe zonele vulnerabile. De asemenea, se recomandă modificarea și simplificarea legislației referitoare la regimul proprietății și la cerințele de racordare.

Realități dure și povești din teren

Asociația Energia Inteligentă evidențiază că, în cele mai multe cazuri, în gospodăriile fără curent trăiesc vârstnici și familii sărace cu copii care învață la lumina lanternei. Instalarea panourilor fotovoltaice a adus o îmbunătățire, însă accesul rămâne adesea dificil. Exemplele culese în cadrul proiectului includ situații dramatice, precum bătrâni care au murit înainte de a primi electricitate sau familii numeroase care se bucură pentru prima dată de lumina electrică în casă.

Motivul eșecului statului

Deși România a beneficiat de fonduri europene semnificative, autoritățile nu au inclus electrificarea completă a țării în programe majore de finanțare, nici în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și nici în Fondul pentru Modernizare. Astfel, o oportunitate majoră de a reduce inechitățile sociale a fost ratată.

Din fondurile REPowerEU – PNRR au fost alocate peste 610 milioane de euro pentru vouchere destinate instalării de panouri solare și sisteme de stocare. Un apel de 300 milioane euro (Investiția 4A) era destinat exclusiv gospodăriilor vulnerabile, însă nu a inclus comunitățile fără acces la electricitate.

Asociația atrage atenția asupra unui paradox: programele pentru consumatorii vulnerabili nu ajung la cei mai săraci dintre români, cei care trăiesc fără electricitate. Criteriile de eligibilitate, care cer existența unei instalații electrice, prize de pământ sau audit energetic, sunt imposibil de îndeplinit pentru gospodăriile neelectrificate. În plus, accesul dificil a redus interesul firmelor instalatoare.

Lista oficială a consumatorilor vulnerabili este, de asemenea, în mare parte eronată, incluzând persoane care nu sunt efectiv sărace sau în imposibilitatea de a-și plăti facturile, în timp ce cei debranșați sau neconectați rămân invizibili pentru stat. Astfel, ajutoarele sunt distribuite greșit, iar cei mai afectați sunt marginalizați.

O altă problemă semnalată este modul defectuos de concepere a programului de finanțare și criteriile de selecție a firmelor, care au făcut ca unele companii câștigătoare să aibă șanse reduse de a finaliza proiectele în termenul stabilit (mijlocul anului 2026). De asemenea, supraevaluarea valorii sistemelor va genera profituri excesive pentru firme în detrimentul bugetului național și al beneficiarilor.

Provocări administrative și lipsa datelor oficiale

Pe lângă lipsa finanțării și a unei strategii clare, problema este agravată de absența unor date oficiale precise – singura hartă completă a gospodăriilor neelectrificate fiind cea realizată de Asociația Energia Inteligentă împreună cu Ministerul Energiei. Birocrația și pasarea responsabilităților între Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării și primării împiedică soluționarea problemei.