
Salariul minim european poate provoca șomaj și falimente. Economist: „Cei care acum aplaudă s-ar putea să regrete”
Foto – Shutterstock
Un salariu minim european care să asigure un nivel de trai decent pentru fiecare muncitor din UE pare o idee generoasă. Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, atrage atenția că un salariu minim peste nivelul productivității, impus prin decizie politică, poate provoca șomaj și falimente.
Salariu minim european nu înseamnă că românii vor avea același salariu minim precum francezii, germanii sau bulgarii.
Legea privind stabilirea salariilor minime europene, adoptată zilele trecute de Guvern, prevede o procedură de stabilire a salariului minim european.
Astfel, formula salariului minim european prevede că salariul minim pe economie să se încadreze în cel puțin 50% din salariul mediu.
Ce înseamnă asta pe termen scurt? De la 1 iulie, salariul minim se majorează de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, majorare de care vor beneficia 1,8 milioane de angajați.
Pe termen lung, o asemenea măsură, luată politic, fără a fi corelată cu productivitatea, poate avea efecte nocive, susține economistul Radu Nechita, profesor, cercetător și director al Centrului de Studii Regionale a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, despre efectele acestei măsuri, potrivit adevarul.ro.
Adevărul: Ce efect credeți că va avea introducerea salariului minim european asupra economiei românești? Cum se vor descurca micile afaceri?
Radu Nechita: Înainte de toate, trebuie să înțelegem că este vorba despre o procedură europeană de determinare a salariului minim nu de un salariu minim unic la nivel european. Și aici apare imediat întrebarea: dar de ce să nu avem un singur salariu minim la nivelul UE? Care să fie? Cel de 477 euro/lună, din Bulgaria sau cel de 2.571 euro/lună din Luxemburg? Chiar așa, dacă salariul minim este o decizie politică, de ce nu stabilesc politicienii salariul minim peste tot la 2571 euro/lună? Pentru că până și cel mai ignorant politician, împreună cu cel mai ignorant alegător median intuiesc că o astfel de măsură ar împinge în șomaj o mulțime de angajați (care nu au o productivitate lunară superioară acestei valori) și în faliment firmele care ar fi menține angajați plătiți peste nivelul productivității lor.
Același efect se produce oricând un salariu minim peste nivelul productivității este impus prin decizie politică. Diferă doar amploarea efectelor, în funcție de cât de mare este diferența dintre nivelul minim legal și productivitate. Iar acest lucru este adevărat indiferent dacă măsura este luată de autoritățile naționale sau de cele europene.
Continuarea aici