Facturile la curent ale românilor vor crește de la 1 noiembrie, ca urmare a unei majorări a taxei de cogenerare. Acest cost, inclus în factură, a fost conceput inițial pentru a finanța construcția și modernizarea centralelor energetice eficiente, însă majorarea sa se adaugă altor scumpiri din sectorul energetic, cu impact asupra bugetului gospodăriilor.

Valoarea taxei de cogenerare a fost crescută cu 62% comparativ cu anul precedent, atingând nivelul de 0,0136 lei/kWh. Această taxă se adaugă la costul fiecărui kilowatt-oră consumat, iar impactul estimat asupra prețului final al energiei electrice este de circa 0,5%.

În termeni concreți, pentru un consum de 100 kWh, majorarea se traduce printr-un cost suplimentar de aproximativ 0,50 de lei lunar. Pentru un consum de 200 kWh, creșterea este de aproape 1 leu pe lună. Deși sumele par mici, ele se adaugă altor elemente din factură, precum tarifele de distribuție, accizele și TVA, care pot mări impactul final asupra consumatorului.

De exemplu, la un consum mediu lunar de 200 kWh, considerând un preț mediu de 1,3 lei/kWh (cu toate taxele incluse), factura inițială ar fi de 260 de lei. Noua taxă adaugă 2,72 lei (200 kWh x 0,0136 lei), ducând costul total la o valoare estimată între 261 și 263 de lei pe lună. Astfel, pentru același consum, un consumator va plăti cu 2-3 lei mai mult, suma putând varia în funcție de furnizor și de celelalte componente tarifare.

Creșterile nu se opresc la energia electrică. De la aceeași dată, 1 noiembrie, TVA-ul pentru energia termică a fost majorat de la 5% la 11%. Această modificare implică un cost lunar suplimentar de circa 24 de lei pentru o garsonieră și de până la 54 de lei pentru un apartament cu patru camere. O nouă majorare a TVA-ului, la 19%, este programată pentru 31 martie 2026.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat că taxa de cogenerare, introdusă în 2011, avea ca scop crearea unui fond pentru investiții în centrale moderne și eficiente, care să ducă la scăderea costurilor de producție. Cu toate acestea, din cei peste 13 miliarde de lei colectați în 14 ani, fondurile au fost direcționate aproape în totalitate către subvenționarea energiei termice în 15 orașe, în loc să fie utilizate pentru investițiile planificate inițial.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]