• Home
  • Știri
  • Topul orașelor din România în ceea ce privește poluarea aerului

Topul orașelor din România în ceea ce privește poluarea aerului

poluare 1

Politicile de reducere a poluării atmosferice au dus la îmbunătățirea calității aerului în Europa în ultimele trei decenii. Cu toate acestea, în unele orașe europene, poluarea aerului prezintă încă riscuri pentru sănătate.

Orașele sunt clasificate de la cel mai curat oraș la cel mai poluat, pe baza nivelurilor medii de particule fine, sau PM2,5, din ultimii doi ani calendaristici.

Cum este calculat indicele de poluare a aerului în Europa
Particulele fine sunt poluanții atmosferici cu cel mai mare impact asupra sănătății în ceea ce privește decesele premature și bolile.

Acest instrument se concentrează asupra calității aerului pe termen lung, deoarece expunerea pe termen lung la poluarea aerului provoacă cele mai grave efecte asupra sănătății, conform eea.europa.

În 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a actualizat orientările privind calitatea aerului bazate pe sănătate și a recomandat un nivel maxim de 5 μg/m3 pentru pulberi fine pentru expunerea pe termen lung, în vederea protejării sănătății.

În 2008, Uniunea Europeană (UE) a stabilit o valoare-limită anuală de 25 μg/m3 pentru pulberile fine în cadrul politicilor de asigurare a unui aer curat în Europa.

Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător este în prezent în curs de revizuire pentru a alinia, printre altele, standardele UE mai strâns la recomandările OMS.

Observatorul clasifică calitatea aerului în următoarele categorii:

– bună pentru niveluri de particule fine care nu depășesc valoarea orientativă anuală a Organizației Mondiale a Sănătății de 5 μg/m3,

– satisfăcătoare pentru niveluri peste 5 și care nu depășesc 10 μg/m3

– moderată pentru niveluri peste 10 și care nu depășesc 15 μg/m3;

– slabă pentru niveluri peste 15 și care nu depășesc 25 μg/m3; și

– foarte slabă pentru nivelurile care se situează la și peste valoarea limită de 25 μg/m3 a Uniunii Europene.

Europa are cea mai cuprinzătoare rețea de monitorizare a calității aerului din lume. Sunt prezentate AICI nivelurile de particule fine în peste 340 de orașe din toate țările membre ale SEE. Datele provin din măsurătorile la sol ale particulelor fine, efectuate de peste 400 de stații de monitorizare.

O proporție semnificativă din populația urbană a Europei trăiește în orașe în care standardele UE de calitate a aerului pentru protecția sănătății umane sunt depășite în mod regulat.

Poluarea aerului continuă să aibă un impact semnificativ asupra sănătății europenilor, în special în zonele urbane.

Aceste efecte asupra sănătății au costuri economice, scurtând vieți, crescând costurile medicale și reducând productivitatea prin pierderea de zile lucrătoare.

Poluanții cu cele mai grave efecte asupra sănătății umane sunt particulele, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului.

Potrivit Clean Tehnica, raportul HEI „Calitatea aerului și sănătatea în orașe” oferă o imagine detaliată a poluării aerului și a impactului asupra sănătății în peste 7.000 de orașe din întreaga lume.

Studiul se concentrează pe doi poluanți majori, particulele fine (PM 2,5) și dioxidul de azot (NO2), iar potrivit raportului, în 2019, 1,7 milioane de decese au fost legate de particulele PM 2,5 în 7.239 de orașe.

Printre regiunile cele mai afectate de poluarea cu aceste materii se numără Asia, Europa Centrală și de Est.

De asemenea, în 2019, 86% dintre orașele incluse în raport au depășit limita impusă de OMS în ceea ce privește expunerea la NO2, de 10 micrograme/m3, ceea ce a afectat aproximativ 2,6 miliarde de persoane.

Potrivit cercetătorilor, expunerea la PM 2,5 este mai mare în orașele care au venituri medii-jos, în timp ce poluarea cu NO2 este prezentă cam în toate orașele, cu venituri medii-jos și mari.

Cum stă România la capitolul poluării aerului
Care este situația în România și care sunt orașele cele mai poluate, potrivit analizelor europene.

Craiova, cel mai afectat oraș
În România, de exemplu, Craiova a fost cel mai afectat oraș în ceea ce privește expunerea la particulele PM 2,5, deoarece a înregistrat o medie de 21,25 micrograme/m3, în timp ce cea mai curată zonă a fost cea din jurul Constanței, unde s-au înregistrat 11 micrograme/m3.

Bucureștiul stă cel mai prost când vine vorba de nivelul de poluare cu NO2, orașul înregistrând 26,922 micrograme/m3 de aer, cel mai curat oraș din țară fiind Piatra Neamț, cu 11,994 micrograme/m3 de aer, potrivit studiului, citat de stirileprotv.ro.

În ceea ce privește numărul de decese, cei doi poluanți au făcut 1.740 de victime în București, unde s-a înregistrat cea mai mare rată de mortalitate din România, urmată de Călărași, unde s-au înregistrat 1.590 de decese, potrivit cercetătorilor.

Tulcea este orașul inclus în raportul din România care are cea mai mică rată a deceselor din 2019 cauzate de particulele fine și dioxidul de azot, 30 de persoane pierzându-și viața ca urmare a expunerii la aceste substanțe.

Când vine vorba de rata de deces, Bucureștiul nu mai este orașul de top, întrucât puțin peste 90 de decese la 100.000 de cetățeni au fost legate de expunerea la cei doi poluanți.

În schimb, Craiova este orașul cu cea mai mare rată a mortalității, cu 104,65 decese la 100.000 de persoane.

Constanța are cea mai mică rată a mortalității, cu 44,41 de vieți revendicate la 100.000 de locuitori, urmată de Tulcea, cu 63,27 decese la 100.000 de persoane, conform green.start-up.

Parteneri