Elvețienii sunt chemați duminică la urne pentru a decide dacă vor introduce cărți de identitate electronice, într-un nou referendum după ce, în 2021, au respins această inițiativă din motive legate de protecția datelor și temeri privind implicarea companiilor private în gestionarea sistemului.

Noua propunere, mai adaptată și sub control public

În contrast cu prima variantă, sistemul revizuit prevede că utilizarea cărților de identitate electronice va rămâne opțională, iar gestionarea acestora va fi exclusiv în mâinile autorităților publice. Datele vor fi stocate direct pe telefoanele utilizatorilor, nu într-o bază centralizată, ceea ce răspunde îngrijorărilor legate de confidențialitate.

Context internațional și recomandări oficiale

Decizia elvețienilor vine în contextul în care și Regatul Unit a anunțat recent planuri pentru implementarea propriului sistem de identitate digitală, menit să limiteze numărul migranților ilegali care trăiesc și lucrează în țară. Deși propunerea britanică are un număr mai redus de utilizări, preocupările privind securitatea datelor și intimitatea rămân prezente.

În Elveția, proiectul a fost deja aprobat de ambele camere ale Parlamentului, iar guvernul recomandă un vot „da”. Cetățenii vor putea continua să folosească cartea de identitate fizică, care există în forma actuală de decenii.

Măsuri pentru protejarea intimității

Pentru a răspunde temerilor legate de confidențialitate, accesul la datele personale va fi limitat strict la informația necesară în fiecare caz – de exemplu, o autoritate va putea verifica doar vârsta sau naționalitatea, fără a avea acces la alte detalii.

Argumente pro și contra

Susținătorii proiectului subliniază că introducerea cărților electronice va simplifica semnificativ numeroase proceduri administrative, de la încheierea unui contract telefonic până la verificarea vârstei pentru cumpărarea alcoolului, toate acestea putând fi realizate rapid online.

Pe de altă parte, Elveția are o tradiție solidă în protejarea vieții private a cetățenilor. Legislația privind secretul bancar, deși a fost slăbită în ultimii ani, a fost concepută pentru a proteja datele financiare personale de intervenția statului. În plus, Google Street View a generat controverse, iar instanțele federale au impus restricții stricte privind imaginile care pot fi publicate, mai ales în zone sensibile precum școli sau spitale. De asemenea, numărul camerelor de supraveghere video este mult mai redus față de alte țări europene.

Criticii cărților electronice de identitate, care au reușit să strângă suficiente semnături pentru a declanșa un nou referendum, avertizează că acest sistem ar putea încălca dreptul la intimitate și ar putea fi folosit pentru urmărirea persoanelor sau în scopuri comerciale.

Experiența cu Covid ID și atitudinea publică

Totuși, sondajele recente indică o schimbare de atitudine, elvețienii fiind mai deschiși să accepte această tehnologie după ce au folosit cu succes Covid ID, un sistem guvernamental folosit pe durata pandemiei pentru a dovedi statutul de vaccinare și care a fost obligatoriu pentru accesul în restaurante și baruri.

Inițial sceptici, mulți au apreciat utilitatea acestui instrument care le-a permis să revină la o viață socială normală. În plus, având în vedere că majoritatea cetățenilor folosesc smartphone-uri și rețele sociale, iar giganții tehnologici colectează deja o multitudine de date personale, mulți consideră că accesul ocazional al autorităților la anumite informații nu va avea un impact semnificativ asupra vieții private.