Proiectul Aeroportului București-Sud avansează conform planului, cu studiile de prefezabilitate și oportunitate deja finalizate. Construcția acestuia, situat în apropierea localității Adunații Copăceni, este estimată să se încheie spre finalul anului 2028 sau începutul anului 2029. Inițiativa vizează nu doar fluidizarea traficului de pasageri, ci și gestionarea transportului aerian de marfă, element esențial pentru economia Bucureștiului, județului Giurgiu și a regiunii învecinate din Bulgaria, conform declarațiilor lui Daniel Băluță.

Caracteristicile noului aeroport București-Sud

Noul aeroport va putea deservi inițial peste 11 milioane de pasageri anual, cu posibilitatea extinderii capacității până la peste 20 de milioane în etapa a doua. De asemenea, facilitățile vor permite transportul a cel puțin 30.000 de tone de mărfuri pe cale aeriană.

Potrivit managerului de proiect Aurélien Van Hecke, „raportul dintre cerere și ofertă este principalul criteriu pentru dimensionarea viitorului aeroport”. Studiile econometrice pe termen lung indică o creștere a traficului aerian în București până în 2050, cu un scenariu prudențial de 40 de milioane de pasageri și unul optimist de 65 de milioane anual. Amplasamentul în sudul Capitalei este strategic, având potențialul de a maximiza impactul socio-economic și de a conecta aeroportul cu infrastructurile existente, inclusiv cu Bulgaria, țară membră a Spațiului Schengen, ale cărei populații folosesc deja Aeroportul Otopeni.

Importanța proiectului pentru regiune

Construcția aeroportului în sudul Bucureștiului este considerată un pas crucial pentru dezvoltarea infrastructurii de aviație în România și sud-estul Uniunii Europene. Proiectul răspunde necesității de a decongestiona Aeroportul Otopeni, care se confruntă cu o creștere semnificativă a traficului, estimată la aproximativ 65 de milioane de pasageri anual până în 2050, fără perspective clare de extindere.

Senatorul Gabriela Firea a subliniat legătura dintre dezvoltarea aeroportului și infrastructura de transport: „Fluidizarea traficului rămâne provocarea principală. Vom extinde rețeaua de metrou, inclusiv magistralele M2, M4 și M7, pentru a uni Bucureștiul cu Ilfovul și a reduce congestionarea. Proiectul acestui aeroport, așteptat de peste 20 de ani, este esențial pentru dezvoltarea Capitalei”.

De asemenea, proximitatea față de Bulgaria, care împreună cu România face parte din Spațiul Schengen aerian, maritim și terestru, conferă aeroportului un rol strategic în facilitarea circulației pasagerilor și mărfurilor la nivel internațional.

Infrastructura și facilitățile aeroportului

Terminalul aeroportului va avea o suprafață estimată la aproximativ 81.000 m², distribuită pe mai multe etaje pentru a reduce amprenta la sol. Aerogara va dispune de facilități moderne, inclusiv terminale de ultimă generație, piste de decolare și aterizare, precum și infrastructură logistică pentru manipularea mărfurilor, cu un spațiu cargo de minimum 3.000 m².

Pe lângă operațiunile de pasageri și marfă, aeroportul va include turn de control, facilități de securitate, stații de salvare și stingere a incendiilor, spații pentru deszăpezire și întreținere, dar și o parcare cu aproape 4.500 de locuri. Companiile aeriene vor beneficia de hangare pentru întreținerea aeronavelor, echipamente de sprijin la sol, facilități de catering, alimentare cu combustibil și degivrare, precum și de soluții sustenabile, precum centrale solare și stații de epurare a apelor uzate.

Următorii pași în dezvoltarea proiectului

Primăria Sectorului 4 menționează că faza actuală a proiectului include realizarea studiului de oportunitate, care va determina dimensiunile și configurația optimă a infrastructurii aeroportuare, inclusiv piste, căi de rulare, platforme și zone terminale. Aceste analize vor ține cont de mișcările aeronavelor, volumele de pasageri și operațiunile de marfă pentru a asigura eficiența operațională.

În perioada următoare, vor fi dezvoltate soluțiile tehnice și vor fi analizate diferite scenarii, iar ulterior va fi întocmit studiul de prefezabilitate care va sta la baza documentației tehnice conform legislației în vigoare.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]