România se confruntă cu pierderea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce legea salarizării unitare nu a fost adoptată. Economistul Adrian Mitroi a explicat la Digi24 că statul va fi nevoit să compenseze această sumă prin împrumuturi cu dobânzi ridicate. „Cash-ul acela este pierdut”, a punctat expertul, estimând că dobânzile anuale vor depăși 50 de milioane de euro.

Deblocarea celor 770 de milioane de euro era condiționată de un jalon specific din PNRR: noua lege a salarizării. Totuși, lipsa unui consens politic privind echitatea și sustenabilitatea bugetară a dus la un blocaj al reformei, situație semnalată anterior de Digi Economic.

Adrian Mitroi și-a exprimat dezamăgirea față de modul în care clasa politică a gestionat situația și consecințele financiare. Potrivit acestuia, suma pierdută echivalează cu 3,8 miliarde de lei. „Cash-ul acela este pierdut. Sunt 3,8 miliarde de lei echivalent. La cât ne împrumutăm noi local, un pic mai ieftin deocamdată, 6,5-7%, asta înseamnă peste 50 de milioane de euro echivalent pe an, adică probabil aproape 5 milioane pe lună. Bani pe care i-am pierdut și nici nu-mi dau seama de ce”, a declarat economistul.

Statul va trebui să caute finanțare pe piețele externe, deoarece resursele interne sunt aproape epuizate. Mitroi avertizează că deficitul bugetar ar putea crește cu 0,2-0,5%, într-un context internațional deja tensionat. „Noi trebuie să luăm banii aceia din altă parte. E clar, din piață și foarte scump, cum vă spuneam, și de pe piața externă. Piața internă este limitată, a luat deja maximum cât putea să ia. Și trebuie să luăm banii ăștia în plus ori să trecem la deficit, probabil în jur de 0,2-0,5. Numai asta nu ne trebuie acum, într-un context economic oricum foarte complicat internațional”, a explicat el.

În timp ce economistul critică lipsa de asumare a costurilor financiare, politicienii se află într-un conflict deschis. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a acuzat PSD de blocarea proiectului din motive electorale. De cealaltă parte, fostul ministru al Muncii Florin Manole a susținut că vina aparține Guvernului Bolojan, argumentând că propunerea nu respecta criteriile de sustenabilitate cerute de Comisia Europeană.

Un alt risc major este retrogradarea ratingului de țară. Mitroi consideră că instabilitatea politică și evitarea problemelor economice reale vor afecta încrederea investitorilor. „Nu uitați că mai avem un rating și probabilitatea de rating în jos începe să crească exponențial. Pentru că, cu siguranță, o să vedem agora o discuție inutilă și fără rost, politică, iar lucrurile cele mai importante vor fi evitate și lăsate acolo, poate vor trece de la sine. Nu-i adevărat. Economia nu se joacă, iar consecințele vor fi clare”, a avertizat acesta.

Ca soluție de avarie, economistul a sugerat că Parlamentul ar fi putut prelungi plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. Această măsură ar fi acoperit deficitul identificat de Comisia Europeană. „Trebuia luată o hotărâre de Parlament să prelungească CASS-ul pentru pensiile peste 3.000 de lei, ca să fie sursa miliardului aceluia pe care l-a găsit Comisia Europeană lipsă acolo. Dacă aveam asta, le arătam și sursa banilor și o rezolvam cumva”, a menționat Mitroi.

Întrebat dacă ar fi fost corect ca efortul să fie suportat din nou de pensionari, economistul a recunoscut că măsura ar fi reprezentat doar un compromis rapid. „Aveți dreptate, dar eu v-am dat o soluție. Ne puneam sacul în căruță, chiar dacă mai curgeau grăunțele din el, și după aceea discutam. Găseam noi ceva după aceea. Să ne fi văzut cu banii aceia. Consecințele vor fi extrem de multe. Va fi supărare politică. Nu vor face nici restul legilor. Vine ratingul. Deci sunt consecințe și de cash-flow, dar și de operațiuni și de reformă”, a concluzionat acesta.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]