Acum 20 de ani ,la 21 noiembrie , se încheia la Dayton ,Ohio, SUA un acord de pace care  punea capat unui razboi sfasietor din Balcani . Richard Holbrooke  obtinea, diplomatic, o victorie care deschidea drumul spre pace in peninsula balcanica.  Constructia statala, post conflict , trebuia sa devina o poveste de succes pentru Bosnia , dar nu a fost sa fie asa.Acordul de la Dayton  a creat o harta cu doua entitati extreme de individualitate intr-un spatiu, Bosnia –Herzegovina, ce a inceput sa functioneze, de atunci, numai sub presiunea internationala.   Cele trei etnii, sarba, croata si musulmana s-au regasit , dupa ani de convietuire pasnica,  in doua constructii statale ,Federatia croato –musulmana si Republica Srpska.

Inca de la inceput , etniile au incercat sa existe in “regulile lor “ , liderii din Republicii Srpska manifestându-se cat mai independent  , ignorand conducerea centrala de la Saraievo ,croatii si musulmanii cooperand cu Inaltul Reprezentant al Comunitatii Internationale ,din Bosnia, numai pentru atingerea propiilor interese. In acesti 20 de ani au fost mai multe incercari de destabilizare a statului bosniac , dar numai reactia ferma a comunitatii internationale  a oprit “aspiratiile” de separare ale  liderului sarb Milorad Dodik. Acesta ar fi trecut peste intelegerile internationale , dar indicatiile de la Belgrad si sfaturile de la Moscova au fost mai convigatoare pentru temperarea ambitiilor liderului sarb .

Abandonarea Balcanilor de catre SUA si transferarea catre Uniunea Europeana a problemelor regiunii s-a facut mult mai rapid si a complicat situatia din Balcani.  La inceputul  anului 2015, Milorad Dodik a reluat problema independentei republicii anuntand un referendum in 2018. Mai mult ,simtind slabiciunea UE, liderul sarb declara  statutul stabilit la Dyton drept ceva temporar ce nu mai corespunde exigentelor actuale. Dodik ataca institutiile centrale de la Saraievo , sistemul juridic si alte organisme  cu acuzatia ca sunt partinitoare in relatiile cu Republica Srpska .

Intentiile privind  separarea, devin tot mai  mai mult  clare printr-un plebiscit prin care i se cere populatiei sarbe din Bosnia sa refuze sistemul juridic impus si protejat de Acordurile de la Dayton . Insistentiile lui Dodik au in spate  si  motive personale . Procurori germani  il urmaresc intr-un dosar de coruptie, blocat  din pacate, de instantele din Srpska.

De la Banja Luka autoritatile solicita  populatia sarba sa raspunda unei  singure intrebări : “ Sustineti impunerea neconstitutionala si neautorizata a legilor de catre Inaltul Reprezentant  al  Comunitatii Internationale in Bosnia-Hertegovina ,in special al legilor privind Curtea si Parchetul din Bosnia-Hertegovina si implementarea acestor decizii pe teritoriul Republicii Srpska  ? “ Practic se cere anularea  Acordurile de la Dayton si se promite sarbilor ca  in urmatorii 3 ani, daca nu va fi obtinuta independenta” de facto “,  pe baza urmatorului referendum, se va obtine independenta “ de jure “ .

Situatia aparuta nu este noua dar gaseste Europa  confruntata cu doua crize: cea a refugiatilor si a atacurilor teroriste .  Neputinta sau ignoranta Uniunii Europene este evidenta , pentru a nu “ șifona “ autoritatea  Inaltului Reprezentant , austriacul Valentin Inzko,  UE si SUA  au cerut neimplicarea acestuia in situatia creata. Rusia ,principala putere interesată in Balcani, a folosit momentul iar prin ambasadorul  din Bosnia,aprecieaza  ca” Referendumul din Republica Srpska este o chestiune de politica interna “.

In acest context tulbure , ramane avertismentul  Inaltului Reprezentant , din septembrie trecut, care atentioneaza  ca “ daca actualul curs al politicii autoritatilor din Republica Srpska va continua , exista un risc crescut ca Bosnia si Hertegovina sa se indrepte spre dezintegrare , ceea ce va avea implicatii semnificative pentru pacea si securitatea internationala”. Aparitia  unui nou stat in spatiul ex- iugoslav va redeschide rani inca nevindecate care vor crea posibilitatea aparitiei unui nou conflict in Balcani. Este pregatita Europa ca in situatia prezenta sa-si mai aduge o noua situatie de criza ? Daca avem in vedere” bajbaielile “ actuale, raspunsul devine complex pentru UE, framantata deja de alte probleme .

Dr. Vasile Leca

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]