Țara mea ca o iubită, care mie mi-a fost dată
Umbla prin ea Țepeș Vodă și-o ținea neîntinată
Mai era și-un Eminescu, care plânsu-mi-s-a
Că o pângăresc străinii de la Nistru pân-la Tisa

Eu tot aș vâna strigoi
Să îi fac buluc, purcoi
Dar strigoii suntem noi

Sunt violatorii toți
Lepre, pedofili sau hoți
Cei mai cei din avortoni
Sunt de-aici, autohtoni

Țara mea ca o iubită, care mie mi-a fost dată
A Maicii Domnului grădină
Pururea neîntinată
Dați-mi-o-ndărăt pătată

O fac iarăși fulg de nea
Pun la loc zăpezi în ea
Sânii, vii cu tămăioasă
Și mi-o fac lună mireasă

În poeme o îmbrac
Și biserică mi-o fac

Și așa-nșfăcat de har
Ca un prea trecut arțar
În stil neaoș, popular
Vrând să nu se dea bătut
Trăncănea poetul mut

(Lucian Avramescu, 9 martie 2021, Sângeru)

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]