Am nevoie disperată de mine,
de ochii mei, de gura mea, de zâmbetul meu,
de dorul meu de mine.
Am nevoie de cântecul meu,
de mâinile mele scriind numele meu.
Am nevoie de dimineața mea,
de soarele meu prins în răsărit,
de luna care își sfâșie trena tomnatică.
Am nevoie de iubirea mea,
de iubirea mea,
de mine așa cum sunt
şi mă adun din amintiri
despre cum am fost.
Doamne!
Am nevoie de mine,
de mine așa cum sunt eu,
nu cum sunt inventată
privită sau gândită.
Am nevoie de mine!

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]