La 6 mai 1889, Expoziția Universală de la Paris și-a deschis porțile, sărbătorind aniversarea a 100 de ani de la căderea Bastiliei, un eveniment simbolic pentru începutul Revoluției Franceze.

Atracția a fost, fără îndoială, inaugurarea Turnului Eiffel care a câștigat Medalia de Aur.

Într-un studiu din 1887, Alexandre Gustave Eiffel afirma că turnul care îi poartă numele nu ar fi putut fi construit dacă nu ar fi fost conștient de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcția tronsonului de cale ferată București-Predeal.

Unele piese metalice au fost comandate de Gustave Eiffel la Uzina de Metal din Reșița. La acea vreme, acest oraș aparținea Imperiului Austro-Ungar, iar numele orașului în care au fost fabricate plăcile de joncțiune este încă înscris pe aceste părți ale turnului Eiffel.

Atelierele Girard Perregaux au câștigat o altă Medalie de Aur, cu carismaticul Tourbillon Three Bridges, cunoscut mai târziu sub numele de „Esmeralda”, după numele dat de dealerul mexican care a comandat piesa, care a devenit proprietatea președintelui din acea vreme, generalul Porfirio Diaz.

În 1970, datorită unui lanț norocos de evenimente, piesa a reintrat în colecția Manufacturii la Museum Girard-Perregaux. Transcendent și maiestuos, cu designul său inimitabil și inegalabil, Tourbillon cu calibrul Three Bridges și-a câștigat un loc în istoria orologeriei, fiind cel mai vechi mecanism de ceasuri încă în producție, deoarece aspectul său general a rămas neschimbat după crearea sa în 1860.

De-a lungul anilor, Macaluso senior, arhitect, pilot de curse auto și proprietar al mărcii, a condus echipa de designeri și specialiști în micromecanică, în miniaturizarea piesei Haute Horologerie, care a fost un ceas de buzunar, într-o superbă „operă de artă” care poate fi purtată la încheietura mâinii.

Minimalismul stilistic al modelului Tourbillon cu calibrul Three Bridges a fost întotdeauna în armonie cu idealurile orologeriei fine.  Această operă de artă desăvârșită, care prezintă un aspect care respectă principiile „golden ratio” (raportul de aur – în matematică numărul irațional (1 + rădăcina pătrată a√5)/2, adesea notat cu litera greacă φ sau τ, este aproximativ egal cu 1,618; grecii au observat, de asemenea, că „raportul de aur” a oferit cea mai plăcută proporție estetică a laturilor unui dreptunghi, o noțiune care a fost îmbunătățită în timpul Renașterii de lucrarea polimatului (termen care provine din grecescul polymathós, care înseamnă „cel care știe multe lucruri”) italian Leonardo da Vinci și de publicarea „De divina proportione – 1509”, Proporția divină, scrisă de matematicianul italian Luca Pacioli și ilustrată de Leonardo), este asamblată de la început până la sfârșit de un maestru ceasornicar, cu componentele sale finisate și înfrumusețate de meșteri care sunt experți în arta lor.

Omul vitruvian, un studiu de figuri de Leonardo da Vinci (c. 1509) ilustrând canonul proporțional stabilit de arhitectul roman clasic Vitruvius; la Academia de Arte Frumoase, Veneția.

Acest exemplar remarcabil, demonstrează încă o dată conceptul că Ceasul este Cultură.

Sursa: A.V.H. Album the 12th Art

(Va urma)

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]