Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, dar peste jumătate ar ieşi în stradă pentru drepturi și libertăți
Aproape jumătate dintre români nu cunosc evenimentele din 13-15 iunie 1990, arată un Barometru realizat de INSCOP Research. În același timp, mai mult de jumătate dintre respondenți afirmă că ar participa la proteste de stradă în cazul în care drepturile și libertățile lor ar fi încălcate. Studiul a fost realizat în perioada 26-30 mai 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.150 de persoane din România, potrivit news.ro.
Cunoașterea evenimentelor din iunie 1990
Conform sondajului, 54,1% dintre respondenți spun că știu ce s-a întâmplat în timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990, iar 45,7% afirmă contrariul. Doar 0,2% nu au răspuns la această întrebare.
Proporții semnificativ mai mari față de media populației declară că știu ce s-a întâmplat alegătorii PNL (71%), PSD (63%) și USR (62%). De asemenea, bărbații (64%), persoanele cu vârste între 45-59 ani (67%) și cele peste 60 de ani (72%), cei cu studii superioare (72%) și locuitorii din mediul urban mare (peste 60%) se regăsesc în această categorie.
În schimb, în rândul celor care nu știu ce s-a întâmplat în iunie 1990 sunt în special votanții AUR (60%), tinerii între 18-29 ani (76%) și cei între 30-44 ani (62%). De asemenea, persoanele cu educație primară (60%) și locuitorii din mediul rural (52%) sunt mai puțin informați despre aceste evenimente.
Disponibilitatea de a protesta pentru apărarea drepturilor
Întrebați dacă ar participa constant la proteste de stradă până la eliminarea amenințărilor aduse drepturilor și libertăților lor, 55,8% dintre respondenți au răspuns afirmativ, considerând că doar astfel pot fi apărate aceste drepturi. În schimb, 26,8% au spus „Nu”, iar 16,5% nu și-au format o opinie. Doar 0,9% nu au răspuns.
Proporții mai ridicate de susținători ai protestelor se regăsesc în rândul votanților AUR (68%), tinerilor sub 30 de ani (63%) și persoanelor cu educație primară (65%). În schimb, cei care consideră că protestele nu sunt o modalitate eficientă de apărare a drepturilor sunt în mod preponderent votanții PSD (52%), persoanele peste 60 de ani (42%), cei cu educație medie (32%) și locuitorii din urbanul mic (32%).
Context și interpretare
„Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puțin peste jumătate dintre români. Mai mult, se observă diferențe semnificative de cunoaștere pe diverse categorii de populație. Peste 70% dintre votanții PNL și peste 60% dintre votanții PSD și USR declară că știu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanții AUR declară că nu știu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani.
De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu știu ce s-a întâmplat în acea perioadă. Pe de altă parte, 68% dintre votanții AUR și 64% dintre tinerii sub 30 de ani afirmă că, dacă drepturile și libertățile le-ar fi amenințate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până la eliminarea amenințărilor.
În contrast, doar 30% dintre votanții PSD declară că ar participa la asemenea proteste. Raportat la totalul populației, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar astfel pot fi apărate drepturile și libertățile. Dimensiunea acțională a apărării drepturilor prin proteste pare să fie ancorată mai degrabă în percepția asupra prezentului, motivațiile izvorâte din cunoașterea evenimentelor istorice fiind mai fragile.
Aceste date subliniază nevoia întăririi educației privind istoria recentă, ca element esențial pentru consolidarea culturii democratice și a unei societăți reziliente la agresiuni care pun în pericol fundamentele regimului democratic”, explică Remus Ștefureac, director executiv al INSCOP Research.
Metodologie
Datele au fost colectate în perioada 26-30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion simplu, stratificat, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Volumul eșantionului a fost de 1.150 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






