În România, peste un milion de persoane sunt infectate cu VHB, ţara noastră ocupând locul 2 în Europa şi având statut de ţară cu endemicitate ridicată pentru infecţia VHB.

Virusul hepatitic B creşte de o sută de ori riscul de cancer hepatic, ocupând locul al doilea în rândul factorilor de risc pentru cancer, după tutun, potrivit GlaxoSmithKline (GSK), notează doctorulzilei.ro.

“Virusurile hepatitice reprezintă în întreaga lume o problemă reală de sănătate publică şi, din acest motiv, există o preocupare pentru prevenirea infecţiei şi depistarea precoce a pacienţilor infectaţi. Populaţia trebuie să ştie că există soluţii pentru ca o astfel de infecţie să nu se transforme într-o dramă, iar una dintre cele mai importante măsuri este vaccinarea. Încă din prima zi de viaţă, nou-născutul este vaccinat împotriva hepatitei B în cadrul Programului Naţional de Vaccinare. Din păcate însă observăm, în ultimii ani, un trend îngrijorător al mamelor care refuză să îşi vaccineze copiii împotriva Hepatitei B, boală care dacă este dobândită în copilărie conduce rapid la ciroză hepatică şi deces”, a spus conf. dr. Victoria Aramă, din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ‘Prof Dr Matei Balş’ din Bucureşti, conform sursei citate mai sus.

Hepatita acută B apare ca urmare a infectării cu virusul hepatitic B.
Virusul poate fi transmis pe mai multe căi: de la mamă la copil în timpul naşterii, prin contact sexual, prin folosirea în comun a acelor de seringi de către utilizatorii de droguri intravenoase, tatuaje şi foarte rar prin transfuzii.

Alianţa Mondială pentru Hepatită atrage atenţia asupra faptului că, printre cauzele principale ale contractării virusului hepatitic se numără şi călătoriile în zone ale lumii cu incidenţă mare a hepatitei A sau B.

Cele mai frecvente simptome ale hepatitei acute sunt icterul, urina închisă la culoare, scaunele decolorate, greaţă, vărsături şi durerile abdominale.