Pe buna dreptate, Ivan Vejvoda , Senior Vice President for Programs,The German Marshall Fund of the United States afirma ca Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca o solutie pentru criza emigrantilor, in acord cu principiile sale fondatoare , altfel,  mentinerea credibilitatii institutiei europene va intra intr-un mare si periculos declin .Situatia de la inceputul anului nu lasa sa se intrevada ceea ce se intampla acum in Balcani ,unde semnele unei posibile destabilizari sunt tot mai reale.

Convine sau nu , fluxul imigrantilor a gasit Uniunea Europeana nepregatita sa gestioneze problemele sutelor de mii de refugiati care au invadat Europa .  “Invitatia” Angelei Merkel prin care refugiati din zonele de conflict sunt  “bineveniti” in Germania s- a dovedit un gest care a deschis portile crizei in  Europa .Din aceasta cauza popularitatea cancelarului german a intrat în umbra ajungand  la 36 % , cel mai scazut nivel dupa 3 ani, mai mult in cadrul unei demonstratii antiimigratie a fost calificata “ tradatoare a poporului”.

Initiativa germana a blocat   oficialii de la Bruxelles care au fost obligati sa constate  complexitatea situatiei iar metodologia de integrare a imigrantilor ceva greu de implementat.Cautarile liderilor UE au blocat “ marșul” refugiatilor pe ruta din Balcani , tensiunile dintre tarile regiunii atingand cote serioase .

Ce s-a intamplat in fosta Iugoslavie ar fi trebuit sa fie o lectie serioasa , dar nu a fost asa.  Zona intrase de mai multa vreme in “ conservare” urmare a faptului  ca Washingtonul  predase, prematur, responsabilitatea Balcanilor catre UE. Bruxelles a inceput sa intretina regiunea cu un “sac” de promisiuni,sa asigure ca totul este in regula cu integrarea  in Europa .  Ce s-a intamplat,insa , avem astazi in tabloul regiunii :  Macedonia se  afla in fata unei posibile implozii , Bosnia se chinuie sa existe in conditiile in care sarbi doresc separarea de federatie, Kosovo asista la exodul kosovarilor catre Occident,  Serbia faureste planuri cu Rusia iar Albania traieste din vise mari apuse in istorie.

Aceasta este,in ultima instanta ,o imagine care poate favoriza  un inceput incipient de destabilizare .Situatia din Balcani  nu mai este simpla numai datorita problemelor socio-economice interne ci si celor create de masele de refugiati, pe care Uniunea Europeana nu stie sa le gestioneze.

Situatia din Balcani capata conotatii serioase, daca avem in vedere   intentiile Rusiei in regiune si “ desfasurarea “ islamica in zonele locuite de musulmani.  In cadrul unei analize  privind situatia in Europa urmare crizei imigrantilor  “Financial Times” aprecia starea actuală drept ingrijoratoare amplificata de nedumerirea unui Occident prins cu temele nefacute.

Selectionarea refugiatilor a fost un soc pentru imigranti care dupa calvarul drumului se asteptau sa fie primiti si integrati repede in Germania dar s-au trezit blocati la frontierele altor tari de baraje ,garduri si forte de ordine .Restul  oamenilor ramasi dupa selectie vor trebui sa se intoarca in tarile de origine sau sa gaseasca refugiul pe ruta balcanica. “Initiativa” occidentala a incarcat, cu stiinta sau fara , Balcanii, care pe langa  problemele interne s-au trezit si cu cele ale refugiatilor din Orientul Mijlociu.

Dupa sfarsitul razboaielor din fost Iugoslavie ,pe masura ce situatia se asezat, tari  precum Serbia,Macedonia , Bosnia –Hetegovina si acum Muntenegru Albania si Kosovo au primit statutul de tari sigure. In acest context, solicitarile de azil din aceste state au fost respinse.  In ultima perioada numai 0,2% din cererile din Balcani au fost admise  in  Germania si asta mai mult pe considerente medicale.Masele de refugiati din Orientul Mijlociu se intalnesc cu cei din Europa de Est in conditiile in care situatia din Balcani este departe de a fi linistitoare  (evenimentele din Kumanovo ,  “referendumul” din Srspka  ,instabilitatea din Kosovo)   problemele rutei balcanice  nu mai pot fi ignorate .  Regiunea  este, inca, dominate de situatii explozibile care pot deveni volatile , desteptand vechile stari conflictuale.

Europa institutionalizata, nu a reusit in cazul conflictului din Balcani dar nici in cazul crizei economico- financiare iar in  criza refugiatilor urmarile nu sunt optimiste . In anul 2015 au avut loc 20 summituri UE finalizare cu tot atatea consensuri care au rezistat pana la revenirea liderilor in tara, unde  fiecare a facut ce a putut .

Aparitia fluxului refugiatilor a “favorizat” tensionarea relatiior dintre statele din Sud-Estul Europei care au  inaltat garduri si au luat masuri contrare principiilor ce tin de drepturile omului si libera circulatie .Sentimentul nesigurantei a dus la cresterea euroscepticilor si xenofobiei ajungandu-se la situatia din Polonia unde dupa 8 ani cu o guvernare cu rezultate economice bune , castiga alegerile legislative  euroscepticii conservatori catolici, antiimigranti convinsi.

Urmarile exodului in Balcani  s-au vazut mai bine cand vechi animozitati s-au “ amestecat “ cu probleme create de masele de refugiati . Cel mai serios este faptul ca adevarul si reconcilierea intre adversarii ultimului conflict balcanic ramane inca un vis care spera ca iertarea va fi specifica Noului Testament si nu logicii punitive a Vechiului Testament.Abandonarea Balcanilor de catre UE prin mentinerea unor promisiuni stravezii ar putea avea consecinte geopolitice pentru intreaga Europa.

Aproape un deceniu ( 1991-2001 ) Balcani au fost in centrul lumii dupa care au intrat intr-o mediocra liniste . Parte din statele balcanice ( Serbia ,Muntenegru,Macedonia ,Albania ) au statut de tari candidate la integrarea in Uniunea Europeana , adevarat cu orizont incert de aderare,in conditiile in care  epicentrul seismic al Europei s-a deplasat din Balcani in spatiul fost sovietic .Frontul jocului strategic s-a mutat incet dar sigur de la periferia Europei , din Serbia in Ucraina si Republica Moldova.

Aceasta mutatie s-a facut in conditiile specificului Balcanilor . Regiunea a fost multa vreme sub disputele si interesele a trei imperii: habsburgic,otoman si rus care si-au pus amprenta asupra istoriei caracterizata de  subdezvoltarea , interes si ceea ce a fost mai grav a mentinut confruntarea si ura interetnica.Cand a aparut sansa libertatii ,dupa caderea comunismului ,etniile s-au napustit” cu ura una asupra alteia “ . Problema imigrantilor a venit  pentru regiune intr-un moment , neinspirat creat de Europa, tensionand relatiile aruncate intr-un con de suspiciune.

Transformarea Balcanilor  in principal ruta de tranzit intre Estul Mediteranei si Uniunea Europeana s-a facut in conditiile in care tarile din aceasta regiune au redevenit sursa de migratie in UE . In prima parte a anului in Germania au fost inregistrati la Biroul Federal pentru Migratie si Refugiati 218 mii de aplicatii ( 40 %) .33de mii de solicitari Kosovo pe locul doi dupa Siria,  Albania 30 mii si Serbia 18 mii. Desigur aceste cifre au fost amplificate dupa inceperea invaziei din Orient.  Ramane un singur lucru, Balcanii nu au posibilitati sa se ocupe de propiile probleme  ,iar greu fata de  valurilor de migranti din Orient . Concluzia de la ultima reuniune de la Viena asupra Balcanilor a statuat faptul  ca tarile  din regiune au facut suficiente progrese in privinta statului de drept si a drepturilor omului pentru a fi definite ca tari sigure de catre UE . Mesajul a fost clar “ nu poti fi simultan si candidat la integrare europeana , si sursa de migratie in Uniune”.Viitoarele evolutii din Balcani vor atrage cu siguranta atentia unei Europe confruntate cu probleme pe care si le-a creat singura ,obligand la o alta imagine a actiunii ,in noul context geopolitic.