Impactul crizei din Iran se va resimți la nivelul întregii economii mondiale, avertizează liderii marilor companii de petrol și gaze. Aceștia susțin că distrugerea infrastructurii de procesare va genera repercusiuni globale, conform unei analize CNBC.

În cadrul evenimentului energetic CERAWeek, organizat de S&P Global la Houston, oficialii din domeniu au subliniat că piețele financiare nu au integrat încă pe deplin gravitatea blocajelor din lanțul de aprovizionare cu hidrocarburi.

Ryan Lance, directorul executiv al ConocoPhillips, a explicat că eliminarea unor cantități masive de energie de pe piață va avea efecte inevitabile. ”Nu poţi scoate de pe piaţă 8–10 milioane de barili de petrol pe zi şi aproximativ 20% din piaţa globală de gaze naturale lichefiate fără consecinţe serioase”, a punctat acesta.

Directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Sheikh Nawaf al-Sabah, a atras atenția că Iranul a instaurat o veritabilă blocadă economică asupra exportatorilor din Golf prin închiderea strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de țiței către piețele internaționale.

”Acesta nu este doar un atac asupra statelor din Golf, ci o situaţie care ține economia mondială ostatică”, a declarat Sheikh Nawaf al-Sabah, avertizând că întreaga rețea de aprovizionare va fi afectată de extinderea conflictului.

Analistul independent Paul Sankey consideră că actualul șoc petrolier ar putea fi cel mai sever de la embargoul arab din 1973. Acesta a descris blocarea strâmtorii Ormuz drept o criză de o gravitate extremă, fără precedent în ultimele decenii.

În acest context, liderii din energie au solicitat intervenția militară pentru securizarea infrastructurii. ConocoPhillips a cerut oficialilor americani să protejeze activele deținute în Qatar, după ce atacurile iraniene cu drone au forțat închiderea celui mai important hub de gaze naturale lichefiate din lume.

Prețurile la energie au înregistrat creșteri spectaculoase. De la debutul conflictului, pe 28 februarie, petrolul american s-a scumpit cu aproximativ 49%, atingând pragul de 100 de dolari pe baril. În același timp, cotația Brent a crescut cu peste 55%, ajungând la circa 112 dolari.

Wael Sawan, directorul general al Shell, a subliniat că marea provocare nu este doar evoluția prețurilor, ci disponibilitatea fizică a resurselor. ”Clienţii noştri au nevoie de energie reală, nu doar de preţuri pe hârtie”, a afirmat el, avertizând că după kerosenul pentru aviație, ar putea urma penurii de motorină și benzină.

Patrick Pouyanné, șeful TotalEnergies, a menționat că unele țări au început deja să își protejeze stocurile interne pe fondul scumpirilor accelerate. China a stopat exporturile de produse petroliere, în timp ce Thailanda a recurs la raționalizarea benzinei.

Pentru a acoperi golul lăsat de livrările din Golf, exportatorul american de gaze naturale lichefiate Cheniere încearcă să suplimenteze transporturile către Asia, deși procesul logistic din Statele Unite durează aproape o lună.

Experții avertizează că refacerea rezervelor energetice ar putea dura luni de zile după încheierea ostilităților. Mai mult, economiile din Golf, precum Irak, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, riscă scăderi de până la 30% ale Produsului Intern Brut dacă perturbările se prelungesc.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]