Cum ne afectează frigul. Apără-te – dacă poți și dacă știi – de inamicul  care vine spre tine nu doar iarna

Temperaturile scăzute suprasolicită organismul, care trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a funcţiona normal. Pentru a-i uşura „munca”, este nevoie să adoptăm o serie de măsuri. Acestea sunt necesare atât în cazul persoanelor sănătoase, cât mai ales pentru vârstnici şi pentru bolnavii cronic.

Corpul uman are nevoie de o temperatură constantă, de 36-37 de grade Celsius, pentru buna funcţionare a organelor şi a celorlalte mecanisme proprii. Atunci când suntem expuşi frigului, el face eforturi pentru a face faţă temperaturilor scăzute. Reglarea temperaturii începe de la nivelul hipotalamusului, care acţionează ca un „termostat”. Astfel, prin termoreglare, se urmăreşte menţinerea unui echilibru între căldura produsă în ţesuturi şi cea pierdută prin transpiraţie şi prin vasodilataţie. Toate ţesuturile participă la producerea de căldură. Când simţim că ne este frig, tremurăm, iar muşchii eliberează o importantă cantitate de căldură, efect similar cu cel rezultat în urma efortului fizic. De aceea, este recomandat să facem mişcare atunci când ne este frig. De asemenea, pentru limitarea pierderilor de căldură, se reduce fluxul de sânge la nivelul pielii, prin constricţia vaselor de sânge (vasoconstricţie), mai ales la extremităţi (mâini, picioare, urechi, nas). Un rol important în termoreglare îl are pielea, prin contracţia muşchilor erectori anexaţi firului de păr („pielea de găină”) prevenindu-se pierderile de căldură.

Cei cu probleme cardiace trebuie să urmeze cu stricteţe tratamentul şi recomandările medicului Temperaturile joase cresc riscul de infarct Printre cei mai sensibili la acţiunea frigului sunt vârstnicii, aceştia având imunitatea scăzută, precum şi alte boli asociate. Cardiacii, diabeticii, astmaticii, hipertensivii şi cei cu boli renale cronice sunt printre cele mai vulnerabile categorii de bolnavi pe timp de iarnă. Inima este unul dintre organele cele mai afectate de expunerea la frig, capacitatea acestui organ de a pompa sânge în organism fiind îngreunată de îngustarea prin constricţie a vaselor de sânge. În urma eforturilor de adaptare la temperaturile joase, ritmul cardiac creşte, corpul pierde apă, iar sângele devine mai vâscos. Din cauza acestor modificări, iarna, cardia¬cii sunt mai expuşi riscului de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral. Pentru prevenirea acestor complicaţii, este bine ca persoanele cardiace să evite pe cât posibil expunerea la frig. Se agravează tulburările circulatorii Din cauza frigului, circulaţia sângelui la nivelul mâinilor, picioarelor şi al degetelor poate avea de suferit. Această complicaţie apare mai ales la cei cu insuficienţă cardiacă, cu ateroscleroză, cu dislipidemie (valoare crescută a colesterolului „rău” în sânge), cu diabet zaharat şi cu tulburări neurovegetative de tipul sindromului Raynaud, boală favorizată de frig şi cauzată de un spasm al arterelor care irigă extremităţile, mai ales degetele, precum şi nasul şi urechile.

Distribuie prietenilor

Primele simptome ale bolii arteriale periferice sunt răcirea extremităţilor, treptat apărând furnicăturile, amorţirea şi durerea, în cazuri mai grave putând surveni necrozarea segmentului afectat. De ce răcim mai mult iarna? La temperaturi scăzute, mucoasele de la nivelul căilor respiratorii se umezesc mai uşor, iar virusurile şi bacteriile se „prind” şi se dezvoltă mai repede în acest mediu. La acestea se adaugă şi faptul că frigul favorizează scăderea numărului de globule albe (leucocite), care au rolul de a ne apăra de infecţii precum cele respiratorii. De aceea, în anotimpul rece, sunt mai frecvente răcelile şi gripa. Pete roşii? Poate fi alergie la frig! Dacă îţi apare o erupţie mai ales pe zonele expuse la frig (mâini, picioare, faţă), este foarte posibil să ai alergie la frig, afecţiune moştenită genetic sau cauzată de boli precum hepatita. Aceste pete pot dispărea în cel mult jumătate de oră după expunerea la frig sau pot persista până la 12 ore. Diagnosticarea aler¬giei la frig se face cu ajutorul unui test ce presupune aplicarea de gheaţă pe antebraţ.

Şi rinichii au de suferit Umiditatea şi gerul pot duce la sensibilizarea rinichilor. Astfel, iarna pot apărea mai uşor glomerulonefritele, infecţii ale rinichilor, care dau simptome precum dureri lombare, febră şi stare generală de rău. De asemenea, şi vezica urinară este sensibilă la frig, de aceea pot apărea cistita, inflamaţie a vezicii manifestată prin usturimi la urinare şi prin micţiuni frecvente. Pe lângă tratamentul corect al acestor afecţiuni, este nevoie de hidratare corespunzătoare (2 litri de apă pe zi) şi de adoptarea unei vestimentaţii adecvate sezonului rece (haine groase şi mănuşi).

Iarna, inima, creierul, rinichii şi vasele de sânge au mai mult de suferit din cauza creşterii tensiunii arteriale. Sfat: Atunci când ies din casă, cardiacii trebuie să aibă la îndemână o doză de nitroglicerină, pentru situaţii de urgenţă.

Citeste mai mult: adevarul.ro