• Home
  • Recomandate
  • Interviu cu artistul plastic Marian Avramescu: ”Desenul politic, alături de presa scrisă, a contribuit la schimbările majore care s-au produs”

Interviu cu artistul plastic Marian Avramescu: ”Desenul politic, alături de presa scrisă, a contribuit la schimbările majore care s-au produs”

marian avramescu 1

  marian avramescu   Transmit către cititorii AMPress acest interviu cu graficianul Marian Avramescu. Un interviu ”în oglindă”. De ce în oglindă? Fiindcă în urmă cu puțin timp, ca oaspete al liceului nostru, am adresat aceste întrebări poetului Lucian Avramescu. Cei doi, scriitor și artist plastic, sunt frați. Neprinzându-l în ultima vreme, cu toate că este un vechi prieten al instituției noastre de învățământ, i-am trimis domnului Marian Avramescu rugămintea de a se apleca asupra acestor întrebări. A avut amabilitatea să ne răspundă.  

  • Cine a fost întâiul, PICTORUL sau GRAFICIANUL?

Cât aş încerca să mă detaşez de condiţia caricaturistului, nu reuşesc, aşa că am să îmi cer permisiunea de a fi eu însumi, cu „armele” profesionale ale ironiei  la  vedere şi  nu sub acoperire. Prima întrebare  mi-a activat ideea ultimei caricaturi pe o temă socială de actualitate facută cu două zile în urmă, ea însăşi pornind de la încuietoarea şi celebra întrebare – „Ce-a fost mai întâi, oul sau găina?”. Copilul derutat, în căutarea adevărului despre lume şi viaţă încearcă să se ilumineze, descosându-l pe un înalt prelat: „ Preafericirea ta, profesorul de religie nu reuşeşte să mă lămurească dacă omul se trage din maimuţă sau maimuţa din om?”.

Mai întai a fost desenatorul, desenatorul-copil, desenatorul-adolescent, desenatorul-tânăr şi, de multă vreme, desenatorul-atins de oarecare maturitate, care în cazul caricaturistului, nu dă niciodată bine. Desenul este punctul de plecare pentru orice segment al artei ori imaginii, fie  că este vorba de pictură, sculptură, grafică, ceramică, arte decorative, iconografie, design vestimentar sau ambiental, scenografie, arhitectură, etc.

  • Ce înseamnă pentru dumneavoastră CARICATURA?

Caricatura este, aşa cum o definea un cunoscut confrate caricaturist, „o armă şi o artă”, plecând de la ideea că o imagine bună poate spune mai bine şi mai mult decât o mie de cuvinte.  Desenul umoristic poate induce reacţii şi stări, cât se poate de diferite! Caricatura te invită la reflecţie, te invită să gândeşti, îţi oferă o perspectivă nouă şi surprinzătoare asupra fenomenului, obiectului, procesului, persoanei, îţi poate genera revelaţii, îţi poate schimba radical atitudinea. Experienţa de aproape patru decenii  din caricatura de presă mă îndreptăţeşte să afirm că şi desenul politic, alături de presa scrisă, a contribuit  la schimbările majore care s-au produs.

  • Cum credeţi că este văzută CARICATURA în România zilelor noastre? Ce rol are ea?

Caricatura este bine percepută în România, spun acest lucru, având în vedere numărul mare de  fani pe care îl au caricaturiştii. Desenele mele umoristice de la Antena3, prezentate seară de seară, timp de trei ani, la o oră de maximă audienţă, mi-au adus un val uriaş de simpatie din partea telespectatorilor, inducând polemici aprinse pe site-urile de socializare şi forumuri. Încetarea colaborării a determinat variate forme de protest.

  • Menţionaţi o carte sau o personalitate care v-a influenţat?

Multe cărţi şi mulţi autori mi-au marcat evoluţia. Într-o înşiruire cvasi-aleatorie:  Zaharia Stancu, Marin Preda,  Panait Istrati, Fănuş Neagu, Eugen Barbu, dintre români, şi câţiva laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură: Gabriel –Garcia Marquez – Dragostea în vremea holerei, Mario- Vargas Llosa – Războiul sfârşitului lumii, John Steinbeck – Păşunile raiului.

  • Acum, dacă aţi putea evada în timp şi spaţiu, precum sărmanul Dionis, unde aţi merge şi de ce?

În orice moment istoric de  cumpănă şi convulsie al omenirii, în ideea că acestea şi-ar putea schimba cursul de la deznodămintele tragice sau într-o perioadă de înflorire artistică, Grecia în Secolul lui Pericle.

  • Considerați că trebuie să existe o limită de exprimare în caricatură?

Desigur, după ce fundamentalismul islamic a masacrat colectivul desenatorilor de la Charlie Hebdo, Planeta a înţeles că cineva a stabilit demarcaţii ferme, nu cu creta, ci cu glonţul, dincolo de care siguranţa individului nu mai este garantată de nimeni. Cu  temele religioase musulmane e bine să nu glumeşti. Am fost invitat la Teheran acum trei ani ca membru al unui juriu internaţional.  Gazde primitoare, civilizate, dar extrem de rigide în abordările  legate de Coran.

  • Care este LUCRAREA dumneavoastră de suflet?

Sunt un artist foarte productiv, valoarea producţiilor urmează să o stabilească timpul şi cei avizaţi. Ar fi nedrept să îmi susţin emoţional o anumită lucrare. Le preţuiesc pe toate, iar cei care mă cunosc, ştiu că mă bucur atunci când o lucrare expusă spre vânzare nu se vinde.  Mă despart greu de  creaţiile mele, acesta este adevărul.

  • Ce credeţi că ar trebui să facă un GRAFICIAN ca să rămână în memoria vremurilor?

Ar trebui să fie el însuşi, să fie  sincer, să îşi exprime necondiţionat poziţia în raport cu  vremurile şi „efemeridele” care conduc politic momentul. Să nu exprime puncte de vedere în care nu crede, să nu îşi fabrice atitudini în funcţie de arginţii primiţi, să nu accepte condiţionările oficioaselor de partid.

  • Care este mesajul dumneavoastră pentru elevii Colegiului Agricol?

Nu-mi place să dau poveţe; a-i sfătui pe tinerii de astăzi să facă sau să desfacă, cred că este un demers sortit eşecului, generaţia lor ştie deja TOT (asemenea tuturor generaţiilor de tineri dintotdeauna). Pe vremuri,  nu de mult apuse,  era unul chel, ca Băsescu, şi cu barbă, pe care unii s-au înverşunat să îl dea jos de pe toate soclurile unde făcea pe statuia.  Individul, atins de calviţie şi comunism, le spunea tinerilor „ÎNVĂŢAŢI, ÎNVĂŢAŢI, ÎNVĂŢAŢI!”, asta le spun şi eu, ce le spunea statuia,                       „ÎNVĂŢAŢI, ÎNVĂŢAŢI, ÎNVĂŢAŢI!” şi nu vă irosiţi aiurea viaţa care are  marele defect că este irepetabilă şi nu uitaţi că „bătrâneţea este extrem de contagioasă!”, vorba unui personaj din Dragostea în vremea holerei a lui Marquez.

Vă mulţumim pentru interviul acordat, va urăm inspiraţie şi multă tinereţe!

Interviu realizat de Loredana Duca, profesor de limba și literatura română – limba engleză, Valea Călugărească

Parteneri