„Toți mă întreabă: Ce să mănânc ca să nu-mi crească burta, fundul, glicemia, colesterolul, trigliceridele, acidul uric, tensiunea? Și eu tuturor le spun: Poți mânca orice! Pentru că m-au întrebat prost. Întrebarea nu e și n-a fost niciodată ce. Întrebarea e cât”, spune Doru Negru, medic primar diabet, nutriție și boli interne, care a vorbit la Digi24 despre „intoxicația voluntară cu mâncare” ca fiind una dintre cauzele marilor probleme de sănătate pe care le au oamenii în prezent.
Boala noastră se cheamă „intoxicație cronică voluntară cu mâncare la un sedentar”, consideră medicul Doru Negru. Se spune adesea că bunicul a mâncat și a băut și a trăit nu știu cât. Da, dar a mâncat și a băut cât? Și poate nu „cât” e atât de important, ci cât efort făcea. El muncea de dimineața până seara și pe măsură ce îmbătrânea, muncea tot mai mult. Când era tânăr, era puternic și putea, dar după aceea, când a îmbătrânit, ce făcea bunicul? Păi, săracul, nu mai putea, dar munca tot aia era! Muncea mai mult, mânca mai puțin, pe măsură ce se ducea vremea – a explicat dr. Doru Negru.
Or, noi acum exact invers facem! arată medicul. „Pe măsură ce trece vremea, ne-am suit un pic în prepeleacul puterii și în loc să alergăm mai mult și să mâncăm mai puțin, cum e normal, mâncam mai mult, că avem ce, alergăm mai puțin, că nu mai avem timp sau putință sau nu mai avem unde! Și ne mirăm că ne intoxicăm cu mâncare!” spune specialistul.
„Eu sunt din Ardeal. Bunicii mei mâncau slană cu pită. Care-i problema? Nu aveau colesterolul crescut. Da, dar după ce mâncau slană cu pită, nu că beau o glajă de palincă, dar se duceau și coseau. Dacă nu faci efort intens, de ce mănânci alimente bogate în energie, că n-ai nevoie, te intoxici cu ele. De aceea întrebarea n-a fost niciodată ce, întrebarea este cât. Cât mănânci și câtă mișcare faci”, a subliniat Doru Negru.
Mâncarea tradițională este mâncarea populației dintr-o anumită zonă. Această populație a constatat în timp că dacă faci într-un fel e bine, dacă faci în alt fel, e rău. Iar ceea ce e bine s-a transmis din generație în generație. La fel s-a întâmplat și cu mâncarea.
Mâncarea tradițională românească înseamnă să înmulțești o bucățică de carne cu zarzavaturi și apă și să faci o ciorbă sau să înmulțești o bucățică de carne cu rădăcinoase și să faci o tocăniță, pe care o mănânci cu pâine sau cu mămăligă, și pe care o gătești prin fierbere. Din când în când, bucățica asta de carne o dai la o parte, pentru a fi de post. Asta e mâncarea tradițională în zona noastră, spune medicul nutriționist.
În zona Japoniei, se mănâncă orez, că acolo orez crește, și pește crud. În China, se mănâncă tot ce stă cu spatele la soare și orez. La Polul Nord, se mănâncă grăsime de balenă și eschimoșii nu au nici colesterolul, nici trigliceridele crescute, dar ei tremură 24 de ore din 24, a menționat Doru Negru.
„Mama mare tăia găina când găina era bătrână, nu mai făcea ouă sau cocoșul nu mai călca găina sau era prea bătrân sau era prea rău și mă ciupea pe mine de picioare. Și ce făcea mama mare cu găina asta? Păi, din găina asta gătea și trăiam o săptămână. Noi, acum, o punem la frigare și o mâncăm toată odată.
Mama mare tăia porcul. O, ce frumusețe! Și jumătate din porc se ducea la rudele de la oraș, că „săracii, n-au” și jumătate de porc rămânea la cei de la țară, care erau mai mulți. Și această jumătate de porc ajungea tot anul! Noi, acum, cumpărăm porcul să facem „porcării” de Crăciun și-n ianuarie, iar cumpărăm carne!” – constată medicul nutriționist.
Mai mult aici
