AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Povestea fabuloasă a scriitorului vagabond cu patru clase. A avut 14 meserii și a făcut istorie în literatura română

A avut doar patru clase, a lucrat ca zugrav, servitor, muncitor, portar, infirmier și valet, și a reuşit să devină un scriitor celebru învăţând singur limba franceză din dicţionar. A fost supranumit scriitorul vagabond, scriitorul zugrav, scriitorul fără şcoală sau „haimanaua autodidact”. Este vorba despre unul dintre marii scriitori români, Panait Istrati.

Născut în data de 10 august 1884, la Brăila, primind numele de Gherasim Istrate, Panait a fost al doilea copil nelegitim al Joiţei Istrate si al grecului Gheorghios Valsamis. La un an de la venirea lui pe lume, tatăl său s-a stins din viață la Atena, de tuberculoză. Copilăria lui Panait Istrati a stat sub semnul neajunsurilor şi a sărăciei, trăind alături de bunica din satul Baldovineşti, împreună cu unchii Anghel şi Dumitru.

A urmat școala primară la Brăila, a absolvit doar patru clase, fiind nevoit să renunțe pentru a putea lucra și a putea supraviețui. De-a lungul anilor care au urmat după şcoală, Panait Istrati a fost băiat de prăvalie, ucenic în diverse meserii și a lucrat la Atelierele Docurilor, Pescăriile Statului şi Fabrica de Franghii.

În anul 1904, s-a mutat la București, unde a lucrat ca servitor, valet la hotel şi infirmier în spital. Interesant este că niciunul dintre serviciile avute nu a presupus muncă intelectuală. Nu a rezistat foarte mult în Capitală și a revenit la Brăila unde a lucrat ca zugrav pentru a-şi câştiga pâinea. În anul 1906, a fost implicat într-un scandal local, fiind arestat şi condamnat cu suspendare sub acuzaţia de răpire de minoră, în urma unei legături amoroase cu o tânără. Ulterior, Panait Istrati a ajuns la Constanța unde a lucrat ca portar, și, tot aici, și-a văzut pentru prima dată un articol publicat într-un ziar local, în urma colaborării cu „România Muncitoare”.

A decis să părăsească România în 1907, îmbarcându-se clandestin pe un vapor cu destinația Egipt. Odată ajuns pe meleaguri străine, a cutreierat prin Egipt, Siria si Liban. A lucrat tot ca zugrav şi a încercat într-o perioadă să fie actor figurant. Între anii 1908-1913, viaţa lui Istrati s-a scurs între România şi Egipt, în ambele ţări câştigându-şi existenţa ca zugrav, reușind să își publice în continuare articolele în ziare și deschizându-și în țară o fermă de porci, pe care însă a închis-o după izbucnirea Primului Război Mondial.

În 1913, a ajuns la Paris, unde a învăţat limba franceză din dicţionar, fără profesor şi fără cursuri. A dormit o vreme pe străzi, iar ulterior, zugravul Panait Istrati a ajuns să fie publicat în Franţa în 1920. A publicat primele patru articole în franceză în gazeta „La Feuille”.

Lipsurile materiale l-au făcut pe acesta să intre în depresie și să vrea să se sinucidă, lăsând și un bilet de adio pentru Romain Rolland: „Astăzi începe anul 1921, dar pentru alţii. Pentru mine este începutul sfârşitului. Este oare nevoie să te explici atunci când te hotărăşti să părăşeşti lumea asta?”, a scris Panait Istrate în ceea ce a intenţionat să fie biletul său de sinucigaş trimis lui Romain, potrivit Historia.ro.

Cu toate acestea, el nu și-a pus capăt zilelor și a continuat să scrie, povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923 cu o prefaţă semnată chiar de Romain Rolland. În 1930, s-a întors definitiv în țară, însă, s-a îmbolnăvit de TBC și s-a stins din viață la București, pe 16 aprilie 1935, la vârsta de 50 de ani, singur, izolat şi sărac la Sanatoriul Filaret.

Continuarea pe click.ro

Powered by VA Labs
© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!