Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) un aviz privind conformitatea acordurilor UE-Mercosur cu tratatele comunitare. Este vorba despre Acordul de Parteneriat (EMPA) și Acordul Comercial Provizoriu (ITA). Votul reprezentanților români a fost monitorizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, prin intermediul platformei RO33înUE.

Rezoluția a fost adoptată cu 334 de voturi „pentru”, 324 „împotrivă” și 11 abțineri. Opțiunile europarlamentarilor români au fost următoarele:

Au votat pentru:

• S&D: Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
• ECR: Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheș
• Verzi: Ștefănuță
• Neafiliați: Lazarus

Au votat împotrivă:

• PPE: Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
• Renew: Barna, Tomac

S-a abținut:

• Neafiliați: Iovanovici-Șoșoacă

În perioada următoare, Parlamentul European va transmite oficial solicitarea către CJUE, ceea ce va duce la o încetinire a procesului de aprobare până la emiterea avizului. Decizia Curții este obligatorie pentru instituțiile europene. În eventualitatea unui aviz negativ, acordul nu va putea fi încheiat în forma sa actuală, fiind necesare modificări structurale sau renegocieri.

Această procedură are un precedent în anul 2017, legat de acordul de liber schimb dintre UE și Singapore. Atunci, Comisia Europeană a cerut opinia CJUE în baza articolului 218 TFUE. Instanța a stabilit că documentul nu putea fi finalizat fără acordul statelor membre, ceea ce a impus restructurarea acestuia în instrumente juridice separate. Deși acum cererea vine de la Parlament, mecanismul este același și poate genera consecințe similare.

În cadrul sesiunii de la Strasbourg, au fost supuse votului două propuneri de rezoluție distincte. Prima, B10-0060/2026, a fost susținută de o coaliție formată din eurodeputați S&D, Renew Europe, Verzii/ALE, The Left și membri ai PPE.

Autorii acestei prime propuneri au cerut CJUE să analizeze atât modul de divizare a acordului, cât și efectele sale practice. Aceștia au atras atenția că pilonul comercial ar putea intra în vigoare fără ratificarea parlamentelor naționale, limitând astfel controlul democratic. Totodată, s-a semnalat că acordul permite statelor Mercosur să solicite compensații dacă legislația europeană privind mediul, clima sau siguranța alimentară le afectează interesele, existând riscul ca UE să își relaxeze standardele pentru a evita aceste presiuni.

Cea de-a doua propunere, B10-0061/2026, a fost inițiată de europarlamentari din grupurile ECR și ID, alături de alți reprezentanți ai zonei de dreapta. Aceștia au contestat legalitatea deciziei Comisiei Europene de a separa acordul în două instrumente (ITA și EMPA). Argumentul lor este că tratatul a fost negociat inițial ca un acord mixt, care necesita votul parlamentelor naționale, iar divizarea sa ar putea depăși mandatul Comisiei, afectând echilibrul instituțional și rolul statelor membre în procesul de ratificare.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]