Șerban Cionoff: GHIŞEU SAU GHILOTINĂ?

Pentru că, într-un viitor apropiat, soţia mea urmează să îşi depună actele necesare ieşirii la pensie, m-am oferit (de bună voie şi nesilit de nimeni!)să merg la Casa de pensii a sectorului 1, în arealul căreia domiciliem, pentru a mă informa „ de la sursă” ce şi cum stă treaba. Mai ales că aveam de cerut, de la aceeaşi instituţiune publică, niscai lămuriri într-o chestiune ce mă privea direct.
Aşadar, azi, marţi 20 ianuarie 2015, m-am prezentat la biroul de informaţii al respectivei instituţii şi am luat una bucată cerere tip pentru acordarea dreptului de pensie. Cum, însă, aveam nevoie de mai multe precizări, am fost îndrumat la Ghişeul 3 unde se derulează relaţiile cu publicul aparţinător sectorului 1 al Capitalei scumpei noastre patrii.
Trec peste amănuntul- total nesemnificativ nu-i aşa?!- că , la banalul meu „sărut mâna”, doamna funcţionar public nu a catadicsit să răspundă şi ajung la miezul chestiunii. Mai direct spus la totala acreală şi la plictisul fără margini cu care doamna (repet şi întăresc: funcţionar public!), a catadixit să îmi spună la întrebarea: dacă pentru adeverinţele privind sporurile la salariu există formulare tip la Casa de pensii? De fapt mi-a răspuns în doi peri şi jumătate ,răspuns din care trebuia să pricep că asemenea formulare nu există.
Iar, dacă tot am trecut prin proba de foc a lipsei de politeţe crasă a doamnei funcţionar public, mi-am zis să nu pierd ocazia şi să lămuresc şi problema mea. Este vorba despre o cerere pe care am depus-o, la Casa de pensii a sectorului 1, la data de 14 XI 2014, prin care solicitam recalcularea pensiei în funcţie de activitatea retribuită pe care am desfăşurat-o , după data pensionării, într-o instituţie centrală a statului de drept. După ce a consultat datele de pe monitor , doamna funcţionar public m-a informat cum că solicitarea mea „este în lucru”, iar la timida observaţie că au trecut două luni de când aştept răspunsul conform legii, aceeaşi doamnă funcţionar public mi-a livrat o replică de o desăvârşită bună cuviinţă:”Cine urmează?!”. Iar, pentru că am cutezat să nu mă supun şi am recidivat cu întrebarea „la ce ghişeu aş putea să primesc desluşiri despre soarta petiţiei mele?”, aceeaşi doamnă funcţionar public mi-a tăiat-o scurt şi cuprinzător.”Cine urmează?!”
Mă veţi întreba, după toate acestea, dacă mai am curaj să o las pe soţia mea ca, după ce îşi va fi pus la punct dosarul cu actele de pensionare, să ia şi ea calea spre Casa de pensii a sectorului1 Bucureşti? Iar eu am să vă răspund: cu siguranţă că DA! Şi asta tocmai pentru că , după cum prea bine ştim, tot ceea ce nu te ucide, te întăreşte!
Şi vă mai asigur, dacă tot a venit vorba , că îmi doresc din tot sufletul ca, la ghişeul 3 sau la oricare ghişeu care se ocupă de populaţia sectorului 1, să fie neapărat aceeaşi doamnă funcţionar public.
Fiindcă nu cred că până atunci ar împinge-o gândul rău să îşi schimbe comportamentul şi zău că ar fi mare păcat ca având un asemenea cadru de nădejde să nu i se lase cale liberă şi netulburată.
Şerban CIONOFF