Șerban Cionoff: ÎNCĂ UN AMBASADOR NE DĂ „PREŢIOASE INDICAŢII”?

Cu ceva timp în urmă, semnalam, tot aici, că s-a încetăţenit la noi ideea că ambasadorii, de regulă cei ai unor state occidentale, să dea, public, lecţii de bună conduită autorităţilor şi cetăţenilor României, stat membru al Uniunii Europene şi al alianţei nord-atlantice. Prilej cu care puneam o întrebare de elementar bun simţ, cred eu:”Au devenit ambasadorii o nouă putere în statul de drept?”
Întrebare asupra căreia revin, dată fiind cea mai recentă ieşire la rampă a unui domn ambasador, de data asta cea a domnului Philippe Beke, ambasadorului Belgiei în România şi în Republica Moldova. Concret, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, domnul ambasador lansează pe piaţă o serie de sentinţe categorice şi de afirmaţii extrem de dure, ca de exemplu:„În administraţie sunt multe persoane incompetente şi corupte” sau „directori sunt persoane care nu au o diplomă şi care nu sunt capabile să ocupe astfel de funcţii”. Culminând cu acest ordin de zi pe unitate: „În Parlament să se facă politică, nu bani!”
Departe de mine gândul de a nega faptul că , luate în sine, susţinerile domnului ambasador exprimă dureroase adevăruri, dar trebuie să menţionez – foarte apăsat şi câtuşi de puţin din fuga condeiului!- că toate aceste afirmaţii nu sunt o noutate pentru noi, că au existat şi există, din fericire, şi gazetari şi oameni politici şi reprezentanţi ai mediului de afaceri care au spus răspicat asemenea adevăruri. Aşa încât nu era nevoie ca dl ambasador să se deranjeze şi să îşi ocupe timpul preţios dându-ne asemenea preţioase indicaţii. Sau, dacă vroia neapărat să o facă, putea cere o audienţă specială la Ministerul Afacerilor Externe şi, în caz că ar fi fost refuzat sau spusele domniei sale nu ar fi fost tratate cu toată atenţia, putea recurge la soluţia unei intervenţii în presă.
Şi încă ceva: domnul Philippe Beke a avut un mandat expres din partea ministerului de externe al Belgiei pentru a face asemenea afirmaţii categorice sau a exprimat doar o opinie personală? Aşadar, exprimă susţinerile şi indicaţiile date punctul de vedere oficial al autorităţilor de la Bruxelles?
Asta ca să nu mai pomenesc de faptul că nu cunosc, până acum, cazuri în care ambasadori ai României acreditaţi în Belgia sau în alte state, în primul rând în state membre ale Uniunii Europene, să îşi fi permis să facă, public şi fără nuanţe, asemenea afirmaţii, dar, mai cu seamă, să se erijeze în poruncitor despre cum şi ce trebuie să facă autorităţile de stat din respectivele ţări. Deşi, poate, au existat şi acolo unele stări de fapte care puteau fi criticate, în mod decent şi cu argumente.
Două lucruri m-au mai deranjat,în mod deosebit, în discursul domului ambasador: 1)Faptul că muştruluiala vine în contextul unui interviu în care sunt prezentate o serie de acţiuni şi iniţiative ale ambasadei Belgiei la Bucureşti care au avut ca scop promovarea unor standarde europene, moderne în unele localităţi din ţara noastră. Gesturi de aleasă generozitate şi căldură umană pentru care exprim şi eu sincera gratitudine, dar mă întreb dacă asemenea gesturi justifică cele declarate de domnul ambasador?; şi: 2) Faptul că, din tot ceea ce a văzut şi a cunoscut din 2011, de când şi-a început mandatul în România, domnia sa nu are cuvinte de laudă decât pentru justiţie! Adică exact pentru instituţia care înregistrează, nu de azi de ieri!, cote din ce în ce mai scăzute în încrederea publică. Cunoaşte domnul ambasador aceste stări de fapte sau consideră, domnia sa, că percepţia publică a românilor despre mersul ţării nu contează?
Cât priveşte împrejurarea că declaraţiile domnului ambasador Philippe Beke au rămas, cel puţin până acum, neluate în seamă şi nu au primit o replică oficială , politicoasă dar fermă,pe măsura gravităţii lor, ca şi a marcatei lipse de politeţe care le caracterizează, nici că mă mai mir. Chiar aşa, a cunoaşteţi în istoria mai veche sau mai nouă a patriei noastre dragi, prea mulţi trimişi ai Înaltelor Porţi, din Est sau din Vest, care să fi fost atenţionaţi că au întrecut măsura?