Șerban Huidu: Atunci când medaliile mor…

     Mergand cu greu pe drumurile patriei, m-am oprit intr-o parcare prafuita si-am incercat sa cumpar repede cate ceva, pentru viitoarele sute de kilometri, cand un card vesel de copii, a venit sa-si revendice cunoscutele autografe si poze. Printre ele o fetita care mi-a aratat mandra cele 4 medalii de tinichea, pe care tocmai le castigase la o importanta competitie nationala. La inot. Si o intreb: “de unde esti?” “Din Braila!” “Pai era necesar sa fii campioana, la tine in oras traieste cea mai mare inotatoare a Romaniei: Diana Mocanu.” ” pai, e cu noi acum” a venit prompt raspunsul.

Si atunci a venit randul meu sa vreau sa fac o fotografie, cu cea care, cu 10 ani in urma, la Olimpiada de la Sidney m-a facut sa plang de fericire, sa fiu mandru ca sunt roman si sa-i urasc cu inversunare pe imbecilii care au facut din noi niste distrusi, chiar daca am fost nascuti invingatori.

  Priviti aceasta campioana si spuneti-mi cati dintre voi ar fi recunoscut-o? Priviti-o pe cea, care pentru noi, e ce e pentru americani extraterestrul Michael Phelps. Este fata care la 16 ani, dupa ce-a inghitit apa cu clor toata copilaria, dupa ce a dardait de frig iarna in apa bocna a unui bazin din Braila, a batut toate marile campioane ale lumii. Si nu o data, de doua ori.

Distribuie prietenilor

Normal ca nu ati fi recunoscut-o. Pentru ca Diana Mocanu nu are loc in media, de plastica si operata Bianca lui Bote cu fitele ei aducatoare de audienta. Cum sa vorbim despre campionii nostri, atat timp cat “bomba sexi a lui Tanase” e expusa cu curul ei rapciugos in toate jurnalele sportive ale televizoarelor?! Astea sunt astazi modelele pentru milioanele de adolescente, nicidecum fata care plangea pe podiumul olimpic, tinand strans in mana medaliile de aur, pentru care si-a vandut copilaria.

Cam asta e tristul adevar, si mai e o poveste trista. Fata asta nu si-ar fi incheiat cariera la 18 ani, daca Romania avea un sistem sportiv si educational coerent. Daca de ea se ocupa un psiholog, daca ar fi avut conditii omenesti de antrenament. Acum traieste din amintiri si pregateste fetite talentate care-si sacrifica cei mai frumosi ani, pentru nimic. Ca din nefericire, in epoca vitezei, a nepasarii si a nonvalorii publicate pe prima pagina, medaliile mor….si e pacat!

huidulater edit: as vrea sa cred ca articolul asta va fi preluat de un ziar fie el si unul de sport. In schimb daca scriam ceva de badea, bendeac sau teo imediat se intampla asta.